Unde s-ar putea afla comoara legendară a regelui Decebal. Indiciile de pe râul Strei care duc spre aurul dacilor VIDEO
0
În râul Strei, regele Decebal ar fi ascuns marile comori ale dacilor. Descoperirile şi mărturiile din trecut oferă indicii asupra locurilor unde s-ar fi aflat aurul.
Râul Strei izvorăşte din Munţii Şureanu, având izvoarele în apropiere de Sarmizegetusa Regia şi se varsă în râul Mureş, după ce parcurge aproape 90 de kilometri prin ţinuturile Haţegului şi Hunedoarei.
GALERIE FOTO DE PE VALEA STREIULUI
Are peste 40 de afluenţi, pâraie repezi care coboară din munţii Şureanu şi Retezat.
Salba de hidrocentrale construite pe Strei a transformat complet înfăţişarea râului legendar VIDEO
Magia naturii pe o baltă plină de gunoaie. Familie de lebede din iaz, „adoptată” de localnici VIDEO
În Antichitate a fost numit Sargeţia, iar unii istorici l-au indicat ca fiind locul unde regele Decebal ar fi ascuns comori preţioase, în timpul războaielor daco-romane.
Râul Strei. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca să nu dea nimic pe faţă”, arăta istoricul latin Dio Cassius, autorul celor mai ample relatări din Antichitate despre războaiele daco-romane.
Râul Strei. ADEVĂRUL
Romanii au descoperit o parte din tezaure, când Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi şi-a trădat regele. Potrivit legendei, comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care ar fi totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint.
Teoriile uluitoare despre Sarmizegetusa Regia, Stonehenge-ul românilor. Misterul cometei şi al calendarului dacic
Locul unde Decebal ar fi ascuns imensa comoară nu a putut fi indicat de-a lungul timpului, dar unii autori au arătat că s-ar fi putut afla în apropiere de Sarmizegetusa Regia. Izvoarele Streiului se află la mai puţin de 10 kilometri de capitala dacilor, în sălbăticie. Se găsesc în munţi, în mijlocul unui ţinut acoperit cu mii de hectare de pădure aproape neatinsă în ultimele decenii, loc în care, aşa cum o arată hărţile militare austro-ungare din ultimele secole, nu au fost aşezări umane ci doar păduri.
Peştera Cioclovina, bogată în vestigii arheologice. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
O mulţime de peşteri împânzesc împrejurimile văii superioare a Streiului şi ar fi putut fi folosite ca ascunzători pentru comorile dacilor, menţionate de autorul antic. Peştera Tecuri, Peştera Cioclovina, Peştera Şura Mare, Peştera Bolii, apropiate cursului superior Streiului se numără printre cele mai mari, iar galeriile şi sălile lor subterane însumează mai mulţi kilometri. În unele dintre ele au fost descoperite vestigii arheologice preţioase.
Comoara descoperită în secolul al XVI-lea
La mijlocul secolului al XVI-lea, o comoară antică uriaşă a fost descoperită de localnici în albia Streiului, potrivit unor istorici. Cea mai cunoscută relatare despre tezaurul preţios i-a aparţinut cărturarului Gheorghe Şincai (1784 – 1816).
Aur dacic. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Mai frumoasă istorie scrie Lazie (n.r. Wolfgang Lazius) despre nişte români şi o parte a visteriei de Decebal ascunse supt albia Streiului, celei neaflate de împăratul Traian, zicând: o parte a vistieriei acestuia, mai înainte de opt ani (Lazie scrie în anul 1551), în numitul râul Sargeţiei, pre care romanii îl cheamă Streiu, s-au aflat prin întâmplare acestea: mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.
Cea mai mare parte a tezaurelor ar fi ajuns în posesia guvernatorului Gheorghe Martinuzzi, fiind confiscate de la localnici, însă unii dintre ei au reuşit să fugă cu aurul în Moldova, afirma cărturarul.
Lazius a prezentat povestea comorii din Sargeţia în trei variante asemănătoare, iar într-una dintre relatări menţiona că 1.000 de lysimachi (monede antice de aur) şi un şarpe de aur ar fi ajuns la Viena, după moartea lui Martinuzzi. Un alt istoric al vremii, Hieronimus Martinengus, a relatat în 1552 că tezaurul pe care cardinalul îl deţinea din comoara găsită în Strei se ridica la 30.000 de lysimachi, iar după asasinarea acestuia nu s-a mai găsit aproape nimic din comoară.
Râul Strei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Un alt cărturar, Johannes Matheius, a scris în 1554 că tezaurul de monede de aur a fost descoperit sub o boltă de piatră peste care crescuse un copac. Arborele s-a prăbuşit şi a scos la iveală ascunzătoarea în care era aurul. Unii dintre cercetători au susţinut că a fost puţin probabil ca tezaurul să fi fost găsit în albia Streiului, ci mai degrabă în vecinătatea cetăţilor dacice. Istoricul Centorio arăta că tezaurul fusese descoperit, de fapt, într-o fortăreaţă foarte veche, aproape de Deva, după ploi abundente.
„Dintre cronicarii saşi ai secolului al XVII-lea, J. Troester adaugă la cele expuse de Lazius şi Centorio unele elemente noi, provenite fie din documente locale, fie din tradiţia orală. El ştie că pescarii ce au descoperit tezaurul „locuiau în Grădişte, sat mic, lângă un vechi oraş, că la tezaur s-a aflat şi o mare cantitate de pIăci neştanţate şi că guvernatorul Transilvaniei i-a trimis lui Ferdinand două mii de Lysimachei”, adăuga Iudita Winkler, în articolul „Consideraţii despre moneda Koson” (revista Studii şi cercetări de istorie veche – 1972).
Zona plină de vestigii, scăldată de Strei
Locul unde s-ar fi aflat comoara din Evul Mediu nu a putut fi indicat cu precizie de-a lungul timpului, însă mărturiile autorilor din trecut au lăsat indicii despre descoperire. Zona Haţegului şi locurile de pe cursul inferior, mai apropiate de vărsarea în râul Mureş şi bogate în rămăşiţe antice sunt luate în considerare.
Grădişte, localitatea menţionată în relatările despre tezaurele dacice, este numele vechi al Ulpiei Traiana Sarmizegetusa – fostul oraş antic înfiinţat de împăratul Traian, după războaiele daco-romane. Sarmizegetusa se află în apropiere de Haţeg şi la aproximativ 15 kilometri de Strei. Grădişte este şi numele vechi al satului Grădiştea de Munte, locul din munţii Orăştiei unde se află Sarmizegetusa Regia.
Hidrocentrala de la Bretea Streiului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Din zona Haţegului, până la vărsarea în Mureş, râul Strei parcurge aproximativ 30 de kilometri, pe la poalele munţilor Orăştiei, scăldând un ţinut bogat în vestigii istorice. Printre cele mai importante monumente antice de pe cursul inferior al Streiului se numără rămăşiţele unei presupuse cetăţi dacice de la Subcetate (indicată greşit de unii cercetători ca fiind chiar Sarmizegetusa), mai multe villae rustica (moşii înfiinţate de romani), băile termale Aquae (Călan), cariera de piatră Măgura (locul din care dacii au extras blocurile de piatră pentru ridicarea cetăţilor din munţi), ruine ale unor poduri din vremea dacilor, monumente antice refolosite ulterior în construcţii medievale.
Cariera antică de la Măgura Călanului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
De la Călan până la poalele Măgurii Uroiului, unde Streiul se varsă în Mureş, lăţimea râului este mai mare astfel că putea fi parcurs cu bărcile. În ultimele decenii, pe cursul inferior, Streiul a trecut prin transformări radicale. Au fost înfiinţate trei hidrocentrale, la Subcetate, Plopi şi Bretea Română, din cele şapte plănuite în anii ´80, dar şi canale de fugă, exploatări de balastru şi alte amenajări hidrografice pentru fostul combinat de la Călan şi pentru prevenirea inundaţiilor.
Din zona oraşului Călan şi până la întâlnirea cu Mureşul, pe ultimii 15 kilometri ai traseului traversat de apele Streiului, înfăţişarea râului învolburat redevine sălbatică, rămânând puţin afectată de intervenţia omului. În unele zone, cursul apei a fost deviat de natură faţă de cel din secolele trecute.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat
Descoperire uimitoare în Sarmizegetusa Regia. „Nu existau asemenea porţi în Antichitate” VIDEO
Se încarcă comentariile...
