Solstiţiul de iarnă la Sarmizegetusa Regia, locul misterios din munţi în care strămoşii noştri făceau observaţii cereşti

FOTO: Administraţia Sarmizegetusa Regia. FACEBOOK.

Solstiţiul de iarnă aduce turişti la Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei ale cărei vechi temple ar fi fost, potrivit istoricilor, locuri din care strămoşii noştri făceau observaţii cereşti.

Ruinele fostelor sanctuare din Sarmizegetusa Regia îşi aşteaptă oaspeţii de Solstiţiul de iarnă. În fiecare an, în ziua solstiţiului, pasionaţii de istorie şi astronomie urcă la Sarmizegetusa Regia, locul din care, potrivit unor istorici, strămoşii noştri căutau să descifreze tainele cerului. Despre unele vestigii din Munţii Orăştiei, istoricii au susţinut că au avut şi rolul de a măsura zilele calendaristice.

Marele preot Deceneu, „demostrându-le teoria celor douăsprezece semne ale zodiacului, le-au arătat geţilor mersul planetelor şi toate secretele astronomice şi cum creşte şi scade orbita lunii şi cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura globului pămîntesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele trei sute şi patruzeci şi şase de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit pînă la apus spre a se apropia sau depărta de polul ceresc”, informa istoricul antic Iordanes, arătând preocupările poporului antic.

Marele sanctuar ar fi fost un loc din care dacii observau „harta stelelor”, potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu. 

„Rostul acestui sanctuar n-a putut fi încă desluşit, dar nu încape îndoială că şi în construcţia lui se oglindesc anumite observaţii astronomice. Legătura dintre calendarul dacic şi religia dacilor e evidentă. O subliniază însăşi prezenţa calendarului de piatră în incinta sacră, alături de alte sanctuare, o subliniază spusele lui Iordanes despre rolul hotărâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocupărilor astronomice la daci. Natural, astronomi erau preoţii. Prin cunoştinţele lor despre mişcarea corpurilor cereşti, prin reglementarea calendarului, atât de necesară agriculturii de exemplu, ei îşi sporeau autoritatea asupra maselor, apărând în faţa acestora nu ca nişte simpli cărturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase şi supranaturale”, scria Daicoviciu.

Ziua când începe iarna astronomică

Momentul Solstiţiului de iarnă, care marchează începerea iernii astronomice, va fi joi, 21 decembrie, la ora 18:28. În Sarmizegetusa Regia, un loc preferat al amatorilor de astronomie, turiştii vor găsi o aşezare acoperită de zăpadă.
Ziua solstiţiului de iarnă, cea mai scurtă din an, are semnificaţii profunde în tradiţiile populare, în trecut fiind considerată începutul Anului Nou sau sărbătoarea arhaică a Crăciunului. Cei care vor să o celebreze în fosta capitală a Daciei o pot face, drumul spre Sarmizegetusa Regia fiind accesibil pe ultimii kilometri, deşi ninsorile au acoperit cetatea cu un strat consistent de zăpadă.

Explicaţia ştiinţifică a solstiţiului de iarnă, este oferită de specialiştii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. „La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Momentul solstiţiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător”, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Obiceiurile erotice ale strămoşilor noştri: femeile sarmaţilor ucideau pentru sex, soţiile tracilor erau sclave sexuale, geţii îşi luau câte 30 de neveste

Geţii aveau obiceiul să îşi ia mai multe soţii, la sarmaţi femeile care nu deprindeau mânuirea armelor şi nu ucideau erau pedepsite să nu se căsătorească, sciţii erau desfrânaţi, dar o parte a populaţiei suferea de afecţiuni sexuale, iar tracii îşi lăsau fiicele să ducă o viaţă libertină, înainte de căsătorie. Sunt doar câteva dintre relatările din Antichitate despre obiceiurile din viaţa privată a strămoşilor noştri.

Anecdote din Antichitate despre daci: au tăiat pădurea pentru a-i speria pe romani, fumau cânepă, iar un preot s-a prefăcut mort pentru a nu fi ucis

O serie de anecdote ce datează din Antichitate i-au prezentat pe daci în roluri mai puţin obişnuite. Autorii povestirilor scurte şi amuzante relatau despre cum au reuşit dacii să le înşele vigilenţa romanilor, de ce au renunţat la vin sau de ce trăgeau cu săgeţi spre cer, în timpul furtunilor.

Secretele calendarului dacic. Ce legături existau între templele din Sarmizegetusa Regia şi felul în care strămoşii noştri calculau trecerea timpului

Vechile temple din Sarmizegetusa Regia şi altarele celorlalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au dat naştere unei serii nemărginite de ipoteze şi interpretări. Unii istorici au atribuit sanctuarelor antice rolul de calendare, iar teoriile asupra modului în care strămoşii noştri măsurau trecerea timpului sunt numeroase.