Inventarul pădurilor din Retezat. Cine le deţine şi ce suprafeţe ocupă pădurile virgine şi cvasivirgine
0
A cincea parte din fondul forestier al Parcului Naţional Retezat o reprezintă pădurile virgine şi cvasivirgine, arată un raport al Romsilva.
Parcul Naţional Retezat cuprinde peste 20.500 de hectare de fond forestier, iar a cincea parte din suprafaţa acestuia sunt păduri virgine şi cvasivirgine, arată un comunicat al administraţiei Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO
Parcul Naţional Retezat avea, la înfiinţarea sa în anul 1935, o suprafaţă de circa 10.000 de hectare. În prezent, suprafaţa sa este de 38.316 hectare, din care 21.731 hectare se află în zone de protecţie, unde intervenţia umană nu este permisă. Toate aceste zone de protecţie sunt prevăzute în actualul plan de management şi vor fi menţinute în viitorul plan de management al Parcului Naţional Retezat, arată Romsilva şi administraţia Parcului Naţional Retezat.
„În Parcul Naţional Retezat sunt 20.500 hectare fond forestier, din care 13.511 sunt păduri private şi doar 6.989 hectare sunt păduri de stat, administrate de ocoale silvice din cadrul Romsilva.
Din aceste păduri, 11.153 hectare se află în zone de protecţie, deci în aceste păduri nu sunt efectuate lucrări silvice, iar în restul pădurilor, 9.347 hectare, aflate în zona ”tampon”, se pot efectua anumite lucrări, prevăzute de legislaţia de mediu. În toate pădurile Parcului Naţional Retezat, în ultimii ani, în urma lucrărilor legale şi autorizate au fost recoltaţi circa 4.000 metri cubi lemn/an, adică în jur de 0,2 metri cubi/hectar de pădure”, se arată în comunicat.
Retezat. Foto: Lucian Ignat
Potrivit reprezentanţilor Romsilva, în Parcul Naţional Retezat au fost identificate 3.726,04 hectare păduri virgine şi cvasivirgine, iar acestea au fost incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, fiind strict protejate. De asemenea, experţii independenţi au identificat 80,34 hectare de păduri virgine sau cvasivirgine în Valea Râul Alb şi Râu – Şes, restul pădurilor, verificate în teren, neîndeplinind criteriile de includere în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine. Cum pădurile din aceste zone au fost parcurse cu lucrări silvice în trecut, nu a existat nicio bază ştiinţifică pentru includerea lor în zone de protecţie.
Precizările reprezentanţilor Romsilva au fost transmise în contextul în care, susţin aceştia, în ultimii ani au fost publicat emai multe articole cu privire la tăierile de pădure din Parcul Naţional Retezat, respectiv „în urma unor informaţii false şi alarmiste apărute în spaţiul public privitoare la ”masacrarea planificată” a Parcului Naţional Retezat şi la ”dezastrul” provocat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva”.
Înfiinţat în 1935, Parcul Naţional Retezat şi ariile naturale incluse sau suprapuse se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând mare parte din Masivul Retezat - Godeanu, dar şi o porţiune din Munţii Ţarcu.
Deşi cea mai mare parte a Parcului Naţional Retezat şi a siturilor Natura 2000 Retezat şi Munţii Retezat se află în judeţul Hunedoara, suprafaţa acestora se întinde şi în judeţele Gorj şi Caraş-Severin. Parcul Naţional Retezat se află în cea mai mare parte în judeţul Hunedoara - 94%, fiind delimitat de Depresiunea Haţegului, Munţii Tulişa, Valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi Valea Râului Mare. O mică parte din suprafaţa parcului se află pe teritoriile administrative ale judeţelor Caraş - Severin - 4% şi Gorj – 2%.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Ninsori abundente în munţi. Pericol de avalanşă pe crestele masivelor Retezat şi Parâng
Neaua ghioceilor peste Sarmizegetusa Regia. Capitala dacilor, acoperită de zăpadă FOTO
Se încarcă comentariile...
