Căsătorii de probă oficiate la Castelul Corvinilor, în capela legendară a lui Ioan de Hunedoara
0Castelul Corvinilor va deveni, de Dragobete, locul unor evenimente dedicate îndrăgostiţilor. Primarul Hunedoarei anunţă că va oficia căsătorii de probă, în legendara capelă a monumentului medieval.
Îndrăgostiţii din Hunedoara sunt invitaţi în data de 24 februarie la Castelul Corvinilor. Pentru prima dată în municipiul Hunedoara, ei vor avea ocazia să se căsătorească de probă, ceremonia fiind oficiată de primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu. „Ceremoniile de oficiere a căsătoriilor de probă vor avea loc în Capela Castelului Corvinilor, între orele 13.00 - 15.00. Pentru buna desfăşurare a evenimentului persoanele interesate sunt rugate să se înscrie pe pagina de Facebook a evenimentului - Dragobete la Hunedoara”, informează Elena Iancău, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Hunedoara.
Povestea capelei medievale
Capela Castelului Corvinilor datează de la mijlocul secolului al XV-lea şi a purtat hramul Sfintei Maria şi, mai apoi, al Sfântului Ioan Botezătorul, patronul său spiritual al lui Ioan de Hunedoara. Potrivit istoricilor, după moartea lui Ioan de Hunedoara, lucrările de construcţie de la castelul de la Hunedoara şi ale capelei au fost continuate de către soţia acestuia, Elisabeta Szilagyi. Ea s-a implicat în amenajarea capelei, dovada fiind blazonul acesteia, aşezat pe balustrada frumos împodobită a încăperii. Există o legendă potrivit căreia soţia lui Ioan de Hunedoara fi dat ordin ca, în cazul în care nu i-ar fi plăcut modul cum urma să arate balustrada capelei, meşterul care lucra la construcţia ei urma să fie decapitat. Speriat de cele auzite, arhitectul a fugit din castel înainte de a termina lucrarea, iar legenda spune că el a povestit tuturor celor pe care îi cunoştea despre dorinţa reginei şi niciun alt meşter nu a mai venit la castel pentru a continua construcţia. Balustrada capelei a rămas astfel neterminată.
În anii 1960, arheologii care au cercetat capela au descoperit sub altar o altă cameră. Cea mai probabilă funcţionalitate a acestei încăperi subterane era de criptă, însă nu a fost folosită niciodată, informau muzeografii de la Castelul Corvinilor. Potrivit acestora, cripta urma să fie locul de veci al lui Ioan de Hunedoara, însă între timp el a devenit guvernator al Ungariei, a rămas voievod al Transilvaniei şi căpitan general al armatelor regatului, şi fiind un personaj atât de important, înmormântarea lui nu mai are loc la Hunedoara, ci la Alba Iulia, capitala din acea vreme a Transilvaniei.
Vă recomandăm şi:
Gabriel Bethlen (1580 - 1629) a condus Transilvania timp de 16 ani, într-una dintre perioadele cele mai tulburi dar şi înfloritoare din istoria ei şi a rămas unul dintre marile personalităţi din istoria românilor. Principele transilvănean a încercat să ajungă stăpânitor al Moldovei şi al Munteniei, pe care, potrivit istoricilor, ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia.
Elisabeta Szilagyi a ajuncat un rol important în cucerirea tronului Ungariei de către fiul ei Matia Corvin şi a contribuit la ascensiunea nobiliară a lui Ioan de Hunedoara. Totuşi, mai multe legende o înfăţişează într-o lumină nefavorabilă.
Nicolae Iorga a lăsat posterităţii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale lui Ioan de Hunedoara şi ale lui Matia Corvin. Istoricul i-a prezentat pe voievodul Ioan de Hunedoara şi pe fiul său ajuns pe tronul Ungariei într-o carte publicată în 1906, cu titlul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, în care a relatat despre Hunedoara şi eroii ei.
Castelul Corvinilor din Hunedoara are o istorie de peste şase secole, iar în prezent este unul dintre cele mai vizitate monumente din România. Turiştii din toate colţurile lumii i-au trecut pragul şi au rămas impresionaţi de frumuseţea şi de legendele care circulă pe seama lui, însă multe dintre secretele fortăreţei au rămas necunoscute publicului larg.
Se încarcă comentariile...
