FOTO Singura femeie care conduce un Scaun al Ordinului Cavalerilor Vinului European: "Românii nu au cultura vinului!"

Zenaida Costea conduce Ordinul Cavalerilor Vinului de mai bine de un an. Foto: Adevărul

Zenaida Costea conduce acest Scaun de un an şi spune că a muncit mult pentru a-şi câştiga respectul în faţa bărbaţilor, despre care se crede că s-ar pricepe mult mai bine la vinuri. A muncit foarte mult, a devenit chiar şi singura femeie somelier din judeţul Galaţi. Crede că în România, consumatorii nu au o cultură a vinului în special pentru că nu sunt ajutaţi.

Zenaida Costea este  inginer în industria vinului şi întotdeauna şi-a dorit să afle cât mai multe lucruri despre caracteristicile senzoriale ale vinului. Astfel s-a hotărât să facă cursuri de somelier, devenind una dintre puţinele femei cu această meserie din România. În prezent lucrează ca somelier pentru site-ul www.savoareavinului.ro. Cu siguranţă, acest lucru a fost şi un criteriu important luat în seamă de reprezentanţii Ordinului Cavalerilor Vinului European atunci când au decis să o numească şefa Scaunului Cavaleresc Galaţi al acestui ordin. Se întâmpla în urmă cu exact un an, atunci când cu mult fast era înfiinţat la Galaţi acest scaun.

Am mai aflat şi că Zenaida Costea este singura femeie şef de Ordin Cavaleresc din România. „Nu este simplu, dar nici greu din această postură. Lumea este deschisă, noi suntem ca fraţii în ordin, nu se face diferenţă că unii sunt bărbaţi, iar altele femei, eşti privit de la acelaşi nivel”, ne explică Zenaida Costea. Mai greu este să te descurci, ca femeie, în industria vinului.

„Ca femeie, în industria vinului este foarte, foarte greu să te infiltrezi. Ea este percepută ca o meserie pentru bărbaţi. A rămas întipărită în mintea unora că pentru a fi inginer în industria vinului trebuie să fii bărbat. Din păcate, suntem în 2014 şi încă mai sunt patroni de firme care au această mentalitate. Dacă te duci să lucrezi pentru ei îţi spun verde-n faţă: ştiţi, noi luăm femei doar pentru laborator. Mi s-a întâmplat mie. Şi am întrebat atunci, extrem de curioasă: şi pentru producţie de ce nu? şi mi s-a spus că pentru producţie sunt angajaţi bărbaţi”, povesteşte tânăra somelieră.

Pentru că puţini ştiu cu ce se ocupă acest Ordin Cavaleresc, iată câteva detalii. În primul rând, nu trebuie asociat cu o organizaţie masonă. „Noi promovăm vinurile şi cultura vinului. Activitatea noastră se rezumă la degustări de vinuri, pe care le-am transformat mai nou în adevărate spectacole. Sunt poeţi care vin şi îşi prezintă ultimele creaţii ale lor, sunt dansatori care prezintă publicului realizările lor. Deci, nu mai vorbim despre simp,e degustări, ci despre adevărate spectacole. Vrem să aducem publicului larg altceva. La o prezentare obişnuită, degustătorul stă la masă, somelierul îi explică, toate bune şi frumoase, dar la final nu reţine foarte mult din ce s-a întâmplat. Se mai uită pe pereţi, dar nu reţine foarte mult, pe el îl interesează să deguste vinul. Acum, sunt mult mai atenţi”, ne explică Zenaida Costea. 

Au fost mai întâi câteva evenimente locale, dar există premisele ca acestea să se extindă la nivelul tututror Scaunelor din ţară (n.r. – Ordinul Cavalerilor Vinului European este împărţit în mai multe Scaune).

„Am făcut mai multe seri culturale, fiecare cu altă denumire, în colaborare cu asociaţia femeilor întreprinzător din Galaţi. Ideea mi-a aparţinut. Am zis, pentru că tot promovăm un anumit vin în zonă, hai să-l promovăm altfel. Şi am organizat <<Colocviu la Paris>>. În jurul vinului am avut poezie, muzică, dansuri. Totul a fost conectat cu Parisul, cu romantismul oraşului iubirii”, ne mai spune someliera din Galaţi.

Drumul vinului uneşte Galaţiul de Brăila

Anul acesta, în luna iulie, Galaţiul şi Brăila se vor unifica, nu administrativ sau teritorial, ci din punctul de vedere al interesului pentru cultura vinului.

„Că tot ne înţelegem bine, şi la toate manifestările suntem împreună, am zis că este mai bine să facem o organizaţie comună, un singur scaun cavaleresc la care să adere în viitor şi Tulcea. Se va numi Scaunul Cavaleresc Dunărea de Jos”, am mai aflat de la Zenaida Costea.

Această organizaţie s-ar putea ocupa pe viitor şi de acel mult-visat Drum al vinului la Galaţi. Zenaida Costea crede că ideea este foarte bună pentru că zona nu este promovată suficient de bine. În ultimii ani s-a încercat o mică mişcare de trupe, dar lucrurile s-au împotmolit pentru că nu a existat un sprijin ferm din partea autorităţilor.„După Revoluţiile patronii domeniilorm viticole s-au schimbat, viile au fost retrocedate şi s-a pierdut mult din arealul iniţial. Acum, de exemplu, în zona domeniilor viticole de la Nicoreşti se replantează, chiar şi cu ajutorul fondurilor europene, pentru că dacă ne uităm pe harta Galaţiului nu au mai rămas prea multe zone cu viţă-de-vie. La Târgu Bujor avem un institut de cercetări vini-viticole care, la fel, încearcă, inclusiv cu fonduri europene, să repare o mişcare greşită a autorităţilor locale de după Revoluţie, care au înstrăinat multe din plantaţiile de viţă-de-vie. Dar, este ca şi cum ai lua-o de la capăt, şi este greu, şi durează”, povesteşte inginera din industria viticolă.

Din vorbă în vorbă am ajuns şi la meseria de somelier, pe care doamna Zenaida Costea o are de câţiva ani buni. Ne mărturiseşte că în această meserie trebuie să înveţi toată viaţa. „Eşti precum un pianist care repetă în fiecare zi. În fiecare zi mai apare un vin nou pe care trebuie să îl studiezi şi să îl memorezi. Somelierul este ca un artist, trebuie să aibă ochi de pictor, nas de botanist, papilele gustative ale unui chef de restaurant şi memorie de istoric”, spune Zenaida Costea.

Rolul unui somelier este extrem de important! El trebuie să ştie să explice totul despre un vin. În străinătate este o adevărată industrie, iar în Bucureşti sunt restaurante care au câte opt somelieri. „În Galaţi, încă nu ştiu de restaurante care să aibă somelieri. Mă lupt cu patronii să înţeleagă că au nevoie de somelieri”, ne mai spune Zenaida Costea. Mai mult decât atât, unele restaurante din Galaţi au renunţat la somelierii cu patalama pentru că nu le aduceau profit.

„O să râdeţi, am organizat cursuri de somelieri, am reuşit să facem o grupă, iar după absolvire cu toţii şi-au schimbat locurile de muncă. Vechii patroni de restaurante nu i-au lăsat sa pună în aplicare ce au învăţat pentru că nu era comercial”, spune someliera din Galaţi.

Interesant este însă semnalul pozitiv venit din partea consumatorilor. După ultimele prezentări, oamenii au început să caute calitatea în restaurante. Se observă apariţia vinurilor bune pe meniuri şi dispariţia celor „care se dădeau”. Somelierii spun că încep, încet-încet, să-i înveţe pe patronii de restaurante să nu mai pună pe masă vin doar pentru că omul trebuie să aibă ce bea!

„Şi o să vă mai spun ceva: trebuie să-i învăţăm pe oameni să renunţe la vinurile din supermarket, păstrate în condiţii absolut improprii, şi le oferim informaţii despre tot ce se mai produce bun în ţară. Trebuie să caute crame adevărate, în care vinul este ţinut în permanenţă în zone întunecate şi reci, exact aşa cum scrie la carte!”, este sfatul Zenaidei Costea.

Tocmai de aceea, în toate campaniile iniţiate de Ordinul Cavalerilo Vinului European sunt promovaţi micii producători. „Noi am încercat să nu promovăm firmele mari, ci firmele mici. Să-i învăţăm pe patronii lor să lucreze pe calitate, nu pe cantitate. Când faci cantitate nu poţi să te baţi cu pumnul în piept şi să spui <<uite ce vin am!>>. Dar trebuie să luptăm, să-i facem să înţeleagă”.

Unul dintre obiectivele principale ale acestui Ordin este păstrarea tradiţiilor în domeniul vinului. „Noi avem soiuri bune, româneşti, dar din păcate s-au pierdut. Pentru că ne-a fost mai uşor să aducem de afară un Merlot, un Cabernet, să-l aclimatizăm la noi şi să facem vinuri. Greşit: noi avem vinuri de pe vremea lui Decebal! De ce să aducem vinuri din altă parte?”, se întreabă retoric Zenaida Costea. Şi totul plecă de la faptul că românul nu are o cultură a vinului şi a auzit că afară sunt vinuri bune.

„Aveam o discuţie cu un prieten din străinătate care-mi zicea că nu găseşte vinuri româneşti pe rafturile supermarketurilor de acolo. Păi, nu sunt, pentru că producătorii de aici nu vor să promoveze vinurile lor în străinătate, spunând cel mai adesea că este scumpă promovarea. Ce să facem, suntem într-o economie de piaţă care este cum este, nu putem să le băgăm mâna în buzunare”, povesteşte someliera. Un lucru nu poate fi contestat de nimeni: vinurile româneşti au luat premii peste tot pe unde au participat la concursuri. Au câştigat aur, argint sau bronz şi au bătut de multe ori Anglia, Franţa, Italia. Avem vinuri care se pot bate cu oricine.

„E-adevărat, avem şi vinuri proaste care se ascund în spatele unor brand-uri de renume. Şi asta pentru că legislaţia este foarte permisivă. Fiecare înţelege ce vrea din această legislaţie. Se încearcă, toată lumea se luptă pentru o legislaţie mai bună, dar chiar şi legislaţia europeană este permisivă”, a  adăugat imediat Zenaida Costea.

Nu ne-am lăsat până când Zenaida Costea nu ne-a spus şi câteva secrete legate de alegerea vinului, care nu este atât de uşoară. Trebuie să ţinem cont de mai multe criterii: Culoarea – preparatele din carne albă se asociază cu vinul alb, preparatele din carne roşie cu vinurile roşii. Densitatea – preparatele fine se asociază cu vinuri fine, preparatele consistente, cu vinuri puternice. Aromele – trebuie să existe un acord între aromele mâncării şi cele ale vinului.