VIDEO Cum a dispărut un sat întreg de pe harta României în 1981. Imagini de arhivă despre o catastrofă naturală rară

Marile alunecări de teren din zona Vrancea au dus la ştergerea de pe hartă a unei localităţi întregi. Fost corespondent al Televiziunii Române, focşăneanul Constantin Balaci a păstrat în arhiva sa un film care descrie dramatismul acelor zile.

Marile alunecări de teren din anii 1970 şi 1981 din zona Vrancea au dus la ştergerea de pe hartă a unei localităţi întregi.

Este vorba despre satul Lacu lui Baban, care a fost cea mai importantă localitate de pe teritoriul actualei comune Gura Caliţei.

Constantin Balaci, corespondent al Televiziunii Române între anii 1959 şi 1989, a surprins pe pelicula de 16 milimetri momentele dramatice prin care au trecut locuitorii acelei comunităţi în anul 1981 şi a rămas profund impresionat de optimismul acelor oameni care şi-au pierdut agoniseala de-o viaţă. Constantin Balaci a realizat atunci un film (video jos).

"Bucăţi mari de pământ alunecau ca pe derdeluş, la vale, ducând cu ele semănături şi copaci. Casele erau deja dezmembrate. Am întâlnit o familie care se afla în pline pregătiri de nuntă  şi pe care a prins-o acest necaz. Oamenii erau atât de optimişti că o vor lua de la capăt, ceea ce s-a şi întâmplat. Am făcut un film atunci, <<Trăim cu muntele>>, în care am prezentat momentele dramatice de atunci", ne-a spus Constantin Balaci.

După alunecările de teren, Lacul lui Baban a fost declarat „sat în dezafectare” s-a schimbat numele comunei în Gura Caliţei precum şi reşedinţa comunei în satul Gura Caliţei.

Foarte mulţi locuitori din această zonă s-au refugiat în comuna Dumbrăveni, mai ales după alunecările de teren din anul 1981, care practic au marcat desfiinţarea unui sat – Bălăneşti, care în 1977 număra 34 de familii.

Alunecările de teren au afectat şi satele Dealul Lung şi Lacul lui Baban, de unde au plecat de asemenea mai multe familii, stabilindu-şi domiciliul şi întemeindu-şi gospodării fie în Dumbrăveni, sau la Gugeşti, unde au întemeiat chiar un cătun al comunei numit Satul Nou. Profesorul Mihai Momanu şi inginerul Corneliu Bălan descriu pe larg în monografia comunei Gura Caliţei momentele dificile din acei ani.

„În anul 1969, s-a dat în folosinţă noul local al Primăriei, dar la scurt timp după inaugurarea sa au avut loc marile alunecări de teren din 1970, care l-au afectat, determinând mutarea sediului primăriei în casele fostului proprietar Mişu Bogdan din Gura Caliţei, schimbându-se atât satul de reşedinţă al comunei cât şi denumirea acesteia. Această situaţie a afectat foarte mult o parte a cetăţenilor din satul Lacu lui Baban, care se mândreau cu vechimea comunei lor şi care considerau pripită şi nejustificată atât demolarea localului primăriei, afectat doar parţial de alunecări cât şi schimbarea reşedinţei comunei. Aceste alunecări de teren din mai 1970 au dus şi la avarierea noului local de şcoală dat în folosinţă cu câţiva ani mai înainte şi a multor locuinţe. A venit şi armata pentru a ajuta la restabilirea circulaţiei, au venit reporterii de la radio şi televiziune, printre care şi cunoscutul realizator de televiziune Aristide Buhoiu, care a transmis reportaje privind alunecările de teren şi consecinţele acestora, iar satul Lacul lui Baban a devenit sat în dezafectare, perspectivele sale de dezvoltare fiind limitate”, arată autorii monografiei.

Alertaţi, au sosit  la faţa locului reprezentanţi ai organelor judeţene şi centrale, în frunte cu primul secretar al Comitetului Judeţean al PCR, Simion Dobrovici şi cu Petre Lupu, ministrul muncii, care au luat măsuri imediate.

„Sunt trimise unităţi ale armatei pentru a ajuta la restabilirea circulaţiei. Până la sfârşitul anului şcolar, cursurile şcolare s-au desfăşurat în corturile militare româneşti, instalate ceva mai sus de şcoală, în livada I.A.S. Coteşti. În aceste corturi au fost amenajate bănci, catedre şi table şcolare, direct pe iarbă. Satul Lacul lui Baban, în urma alunecărilor, a fost declarat sat în dezafectare prin decret al Consiliului de Stat şi în consecinţă, nu mai era voie să se construiască nimic”, scrie profesorul Mihai Momanu în lucrarea sa.
Oamenii nu au plecat totuşi din sat, ci au continuat să-şi construiască case în zonă. În cele din urmă, comisia de anchetă condusă reprezentanţii Parctidului Comunist Român şi-au dat acordul pentru finalizarea localului de şcoală, ceea ce a fost totuşi o concesie acordată satului.

Astăzi, în satul Lacu lui Baban locuiesc peste 300 de familii. Teama oamenilor de alunecările de teren nu a dispărut, mai ales că în ultimii ani alte sate componente ale comunei Gura Caliţei, cum este Raşca şi Dealul Lung, au fost grav afectate după ce pământul a luat-o din nou la vale.