VIDEO Memorialistică din timpul Marelui Război, transformată în istorie vizuală. Îndemnul lui Berthelot pentru români: „Totul este să reacţionezi!“
0
Prima platformă de istorie vizuală a României, Acum 100 ani, este încărcată cu biografii, imagini, date, documente, corespondenţă şi memorii de război ale oamenilor care au marcat trecutul României - Nicolae Iorga, generalul Henri Berthelot, Alexandru Marghiloman, Regina Maria şi alte personalităţi româneşti şi străine.
Prima platformă de istorie vizuală a României, Acum100ani, a fost înfiinţată pentru Centenar de Radu Olteanu, un constănţean absolvent de Istorie care lucrează ca Art Director în advertising.
Pe site-ul acum100ani.ro se regăsesc informaţii detaliate şi ilustrate despre armele şi unităţile ce au compus Armata Română sau celelalte forţe combatante în timpul Marelui Război (cum este cunoscut Primul Război Mondial), ce decoraţii erau oferite militarilor şi eroilor în acea vreme, cum au decurs bătăliile decisive pentru poporul român.
Platforma oferă biografii, imagini, date, documente, corespondenţă şi memorii de război ale oamenilor care au marcat trecutul României - Nicolae Iorga, generalul Henri Berthelot, Alexandru Marghiloman, Regina Maria şi alte personalităţi româneşti şi străine.
În plus, iniţiatorii platformei încearcă să trezească interesul pentru istorie în rândul tinerei generaţii, prin jocuri video, infografii şi alte fragmente de cultură, uşor de reţinut.
„Istoria aşa cum o învaţă ei, în mare, a rămas aceeaşi pe care am învăţat-o şi eu acum 25 de ani. Ori societatea a evoluat, iar sistemul educaţional ar trebui să avanseze şi să se adapteze la noile modalităţi tehnologice de studiu. Platforma este un organism viu, este actualizată zilnic, de la memorialistică, la elemente 3D ale armatelor participante şi medalii, la personalităţi şi în curând va fi activă şi secţiunea de bătălii“, arată Radu Olteanu, creatorul platformei Acum100ani.
Franţa serba din 2014 Centenarul Marelui Război
Ideea proiectului a început să prindă contur acum 2 ani, când Radu era în vacanţă la Paris. Francezii serbau încă din 2014 Centenarul Marelui Război, iar pe Radu l-a frapat a fost efervescenţa marcării evenimentului - de la cărţi, la reviste şi foarte multe manifestări.
„A fost un lucru şocant să văd toate aceste lucruri, ştiind că şi România a fost în acel război, dar la noi era o linişte totală. Am tot analizat această linişte şi am ajuns la concluzia că nu ne putem aştepta la ceva de la statul român, iar ce se va face pe acesta temă vor fi iniţiative private sau particulare. Şi nu m-am înşelat. Au trecut deja mai bine de 2 ani de atunci şi într-adevăr singurele realizări coerente pe această temă vin din mediul privat sau ca iniţiative civice“, spune Radu.
El consideră că românii ca naţiune nu au înţeles exact semnificaţia acestui moment.
„Suntem generaţia ce aniversează Centenarul Mării Uniri. Şi nu este puţin lucru dacă aruncăm o privire rapidă peste Europa ultimilor 50-60 de ani, unde multe naţiuni au dispărut, sau pur şi simplu li s-au schimbat graniţele naturale. De bine, de rău, evident şi noi cu unele pierderi, am rămas în aceeaşi vatră de civilizaţie şi cultură românească. Este un lucru imens, având în vedere că din 1918 am mai trecut printr-un război mondial şi apoi printr-un Război Rece.
Din păcate, noi nu am ştiut să fructificăm această perioadă ce aniversează 100 de ani de la Primul Război Mondial. Dacă scanăm puţin vecinătatea noastră observăm o revendicare a acestui moment, aproape la toţi vecinii noşti. În Ungaria există un program aproape guvernamental, de a pune sub semnul întrebării tratativele ce au pus capăt primei conflagraţii mondiale, încercând printr-un lobby extrem de puternic să aducă cât mai multe guverne sau organizaţii sub umbrela lor Anti-Trianon.
Un alt exemplu îl reprezintă Bulgaria, alt stat învins acum 100 ani, dar care a ştiut în această perioadă să pluseze pe momentele lor de triumf din Primul Război. Un astfel de eveniment a fost comemorarea, pentru noi, a bătăliei de la Turtucaia din 1916, unde România a fost prezenţa doar prin câteva cadre militare, însă nici măcar un ministru. Concluzia este una simplă. Deşi am fost printre statele câştigatoare acum 100 ani, nu ştim să valorificăm cel mai important moment al istoriei şi devenirii noastre ca stat unitar - Marea Unire“, arată Radu Olteanu.
A simţit nevoia să facă ceva, dezamăgit să vadă cum acest moment al Centenarului cade în derizoriu şi este uitat. „Dacă generaţia peste 40-50 de ani este destul de greu de mişcat ca public-ţintă, am încercat să mă duc către tineri, începând de la ciclul gimnazial în sus“, povesteşte el.
Aşa a creat proiectul pe care-l caracterizează drept un demers educaţional pro-bono şi apolitic.
„Platforma este prima iniţiativă de istorie vizuală din România şi încercam să trezim interesul pentru instorie în rândul tinerei generaţii, printr-un mod al jocurilor vizuale. Soluţia a fost una simplă. Să încercam să aducem ţinerii într-un mediu confortabil lor, acela al jocurilor video. România a rămas încă, când vorbim de digitalizare la nivelul de acum 15 ani, când vorbeam de calculatoare. Acel moment a trecut. Acum tehnologia ne permită să transformăm digitalizarea în interactivitate şi imersie. Aici se contopesc cele 2 idei şi ia naştere conceptul de Visual History. Practic, prin metode vizuale ce ţin ţinerii în mediul lor confortabil, încercam să deschidem uşi pentru studiul istoriei prin cele mai noi tehnologii: realitate virtuală, realitate augmentata şi filme 360, realizate cu elemente 3D şi animaţii“, descrie fondatorul platformei Acum100ani.
Trei edituri de prestigiu - Humanitas, Militară şi Corint - pun la dispoziţie mare parte din secţiunea de memorialistică, iar alţi parteneri ajută în promovarea proiectului - Historia, IQAds, Smark sau Canal 33.
„La proiect s-au alăturat şi mulţi oameni simpli, care ne-au donat lucruri ce aparţineau familiilor lor, de la cărţi poştale, scrisori sau medalii din anii primului război mondial. Şi fiecare acest element are povestea lui şi este impresionant prin greutatea celui căruia i-au aparţinut“, afirmă Radu Olteanu.
Iniţiatorii au început o caravană prin şcoli şi licee, de conştientizare a tinerilor despre istorie şi despre trecutul nostru. „Nu dorim să înlocuim orele de istorie. Ne dorim să venim în sprijinul tinerilor şi al profesorilor“, subliniază Olteanu.
Memorialistica de război
Citind platforma Acum100ani, găseşti memorialistica din timpul Primului Război Mondial, la finele căruia România a devenit Mare.
Exact acum 100 ani, la 31 octombrie 1918, politicianul Alexandru Marghiloman (premier în perioada 5 martie 1918 - 23 octombrie 1918) consemna:
„O telegramă trimisă lui Barclay desminte existenţa faimoasei depeşi Reuter, împrejurul căreia s'a vorbit atâta şi dela care a plecat versiunea că aliaţii ar fi cedat o parte din Dobrogea Bulgariei.
Arion expune toate fazele tratativelor; propune să ratificăm şi să punem pe Rege să aleaga de pe acum. Nu putem fi guvernul ocupaţiunei, iar alţii sa vie ca guvern al liberaţiunei.
Eu: Stim ce ne dau Austriecii şi Germanii. Cine poate afirma că, Antanta va da mai mult ? Daca nu ratificăm este sigur că: 1) Se va închide graniţa. 2) Ne vor ameninţa în Basarabia de nord, unde conduc pe Ucranieni. 3) Ne pot supăra in josul Basarabiei şi pe Dunăre. Dacă ratificăm, punând în cunoştinţă pe aliaţi de forţa majoră, ne vom prezenta la revizuire având cel puţin arniciţia Germaniei.
O comunicare franceză anunţă că Slavonia, Dalmaţia şi Croaţia se constituie în Stat independent fără legături cu Ungaria sau cu Austria. La Agram s'ar fi constituit un Consiliu naţional şi ofiţerii de Landwehr i-ar fi jurat credinţă. Depeşa ar avea înfăţişarea să cuprindă şi pe Serbia, deoarece se vorbeşte în proclamaţie «De la Vardar la Isonzo».
Seara, prin Ion Carp vine o notă a lui Demblin, în care sub cuvinte ameninţătoare de a ne trata ca inamici, se cere să ratificăm admiţând însă : 1) O ratificare strategică ; 2) O declaraţie de neutralitate.“
Iată câteva spicuiri din jurnalul lui Berthelot (1916-1919), publicate de Editura Militară şi postate pe platforma Acum100ani:
3 octombrie 1916 - „Câţiva studenţi români şi-au luat bilet pe vasul Venus pentru a se întoarce în ţară şi a lua parte la război. Un indiscret le-a spus cine şi unde merg. M-au încurajat urându-mi drum bun şi succes“
30 octombrie 1916 - „Veştile din România nu sunt bune. Trupele care înaintează în Transilvania sunt respinse puţin câte puţin. Conducătorii ţării par uşor demoralizaţi. Credeau că războiul va fi uşor, dar s-a dovedit mai dur decât se aşteptau. Sigur este că armata română îşi va face ucenicia, aşa cum au făcut-o toate celelalte armate, pe rând, de la începutul războiului. Aşadar, acest lucru nu este surprinzător. Totul este să reacţionezi!“.
Pe aceeaşi temă:
Imagini de pe frontul Primului Război Mondial. Cum arătau românii din tranşee
Se încarcă comentariile...
