Românul care lucrează în Elveţia la inventarea „trenului“ viitorului. A colaborat cu Elon Musk, care l-a şi premiat
0
Denis Tudor este doctorand în Elveţia. În paralel, îşi dezvoltă un mic business şi se dedică unui proiect inovator, un mijloc de transport care ar putea să revoluţioneze lumea.
Denis Tudor are 24 de ani, este din Mangalia (judeţul Constanţa) şi în prezent îşi dă doctoratul la Politehnica din Lausanne (Elveţia), una dintre cele mai puternice facultăţi de acest fel din lume. În paralel, Denis şi-a dezvoltat un startup (o mică afacere), intitulat „Swisspod Technologies“, prin intermediul căruia se dedică unui proiect inovator, „Hyperloop“, care poate arăta la prima vedere ca un tren, dar e de fapt mijlocul de transport care ar urma să revoluţioneze lumea.
De-a lungul aventurilor sale în lumea tehnologiei, Denis Tudor l-a cunoscut şi pe faimosul Elon Musk, om de afaceri inovator, devenit celebru datorită făcute în industria spaţială, prin programul SpaceX, dar şi în vehiculele electrice, prin compania Tesla Motors
În urmă cu şase ani, Musk prezenta proiectul unui nou mijloc de transport, diferit de tot ceea ce s-a inventat până acum. Denumit „Hyperloop“, ar putea înlocui în viitor trenurile de mare viteză şi chiar şi avioanele, pe distanţe de maximum 1.600 de kilometri. „Hyperloop“ este un fel de capsulă care ar urma să ruleze într-un tub special cu viteze de până la 1.200 kilometri pe oră.
Aşa arată unul dintre prototipurile de capsulă realizate de Denis. FOTO: Arhivă personală
Acelaşi Elon Musk a organizat, în urmă cu trei ani, un concurs dedicat tinerilor inovatori având ca temă tocmai acest proiect. La competiţia care a avut loc în SUA au participat 27 de echipe, iar şase dintre ele au fost premiate de juriu. Printre acestea s-a numărat şi „rLoop“, echipa românului Denis Tudor, care a luat locul întâi pentru cel mai bun design şi locul întâi pentru inovaţie.
„«rLoop» a fost aventura vieţii mele. Din motive organizatorice, am ales să plec din «rLoop», după ce construisem două prototipuri Hyperloop. Am venit în Elveţia, unde am luat-o de la început. Ei încă mai există ca o comunitate de inovatori, momentan se ocupă de un proiect lansat de Boeing. Suntem prieteni şi acum, dar nu mai lucram împreună. Ne leagă însă multe amintiri. Acum am ieşit din competiţie şi mă concentrez pe doctorat, studiind probleme avansate în «Hyperloop», şi pe startup-ul lansat de curând“, spune Denis, care a devenit cunoscut inclusiv în SUA, prin acest proiect. Celebrul post de televiziune CNN, dar şi altele, din SUA şi Europa, l-au intervievat, încercând să afle detalii despre „Hyperloop“.
Ce înseamnă levitaţia pasivă
Împreună cu colegii din echipa „rLoop“, românul a realizat două prototipuri cu levitaţie pasivă. Tehnologia este una de ultimă oră şi diferă de cea folosită de unele dintre trenurile mare viteză, în special cele din China, care se bazează pe levitaţia activă.
„Levitaţia pasivă înseamnă că există un set de magneţi aranjaţi într-o ordine dată. Se ia un motor cu care se învârt aceşti magneţi. Ca rezultat, se creează un câmp magnetic ce induce nişte curenţi în şina de aluminiu care se află pe dedesubtul capsulei. La rândul lor, aceşti curenţi crează un câmp magnetic secundar. Cele două câmpuri magnetice au ca rezultat această levitaţie de 1-1.5 centimetri“, explică tânărul doctorand.
Românul a vorbit şi despre multimiliardarul american Elon Musk, cu care a discutat în mai multe rânduri despre proiectul pe care acum îl continuă pe cont propriu la Lausanne. „M-am văzut cu Elon de vreo trei ori. Ultima oară când am discutat cu el a fost în iulie 2018, la sediul SpaceX, în Los Angeles. Am avut un meeting cu el de o oră şi jumătate, în care am discutat despre cum ar trebui «Hyperloop» construit. Am o impresie bună şi este un tip foarte de treabă şi liniştit. Nu ştiu cum se comportă cu angajaţii lui, dar cu noi, colaboratorii, a avut o atitudine foarte bună“, susţine Denis.
Denis şi Elon Musk, într-o discuţie pe tema proiectului. FOTO: Arhivă personală
Costurile implementării proiectului sunt mari, ajungând la aproape 26 de milioane de franci elveţieni pentru fiecare kilometru. Totuşi, la o analiză mai atentă, nu depăşesc cu mult, iar în unele cazuri chiar deloc, costurile unui kilometru de autostradă sau de linie ferată de mare viteză. Într-o primă etapă, Denis şi compania sa au în vedere proiectul unui «Hyperloop» pe o distanţă relativ mică, între două oraşe din Elveţia, Geneva şi Zurich. Nu poate oferi, însă, un orizont de timp, aşa cum nici Musk nu a reuşit să o facă atunci când şi-a anunţat proiectul.
„Noi facem cea mai eficientă capsulă «Hyperloop» cu ajutorul unor algoritmi de artificial inteligence. Şi de optimizări. Rezultatele spun faptul că o capsulă nu poate depăşi un payload (n.r. - încărcătură) de 2.000 kilograme sau un număr de 25 de persoane, pentru o viteză maximă de 1.136 kilometri pe oră. Noi venim cu o soluţie pe baterii pentru o distanţă de 226 kilometri între Geneva şi Zurich cu scopul de a minimiza costurile infrastructurii», arată Denis.
O nouă etapă în istoria transporturilor
Tânărul este convins că apariţia „Hyperloop“ nu va însemna sfârşitul trenurilor şi al avioanelor, însă va marca o nouă etapă de progres în ce priveşte transporturile. Din acest motiv, spune el, nu va exista neapărat o concurenţă între aceste mijloace de transport, ci fiecare dintre ele va avea avantaje şi dezavantaje în funcţie de distanţele acoperite şi de costuri. „Aplicaţia «Hyperloop» este de tip putere şi nu de tip energie. Resursele din punct de vedere energetic sunt foarte bine alese şi scopul nostru este de a inventa al cincilea mod de transport. Cred că nu există nicio concurenţă între noi sau avioane, căci, se pot observa clar avantajele pentru a construi acest mijloc de transport“, punctează Denis.
Pentru a-şi duce la bun sfârşit proiectul, start up-ul românului poartă negocieri cu mai multe companii importante, care să asigure finanţarea. „Deocamdată nu pot să dau nume, din motive uşor de înţeles“, a încheiat tânărul.
Se încarcă comentariile...
