Românii sunt mai competitivi în muncă decât germanii – concluzia surprinzătoare a unui studiu despre psihologia poporului român
0
Competitivitatea românilor în muncă o depăşeşte pe cea a americanilor şi a germanilor, este una dintre concluziile lucrării psihologului clujean Daniel David, „Psihologia poporului român“. Care este explicaţia acestei realităţi şi de ce nu a ajuns România la nivelul Germaniei şi al SUA sunt întrebări la care specialistul a răspuns.
Competitivitatea românilor în muncă este mai mare decât cea a americanilor şi a germanilor, este una dintre concluziile la care a ajuns psihologul Daniel David în lucrarea „Psihologia poporului român“. Cum se face însă că în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare suntem departe de aceste două popoare?
„Există o diferenţă între competitivitate şi eficienţă. Competitivitatea este definită ca dorinţă de a fi mereu pe primele locuri, dar aceasta nu înseamnă că vei şi ajunge acolo sau că ai mijloacele să ajungi acolo. Altfel spus, noi suntem motivaţi, dar adesea nu avem instituţiile sociale puternice şi adecvate care să aducă rigoarea, disciplina şi cunoaşterea pentru a transforma motivaţia - prin cunoaştere şi discipliană - în performanţă. Dorinţa de a fi mereu printre primii la noi este foarte mare. Noi ne comparăm mult mai mult cu ceilalţi decât se compară spre exemplu un american sau un german. De asemenea, noi ne comparăm cu propriile performanţe, vrem să face un pic lucrurile mai bine decât înainte”, spune Daniel David.
Competitivitatea nu este eficienţă
Întrebat dacă a măsurat în testele pe care le foloseşte pentru determinarea psihologiei poporului român şi eficoenţa celor trei popoare: român, american şi german, David a spus: „Nu am măsurat eficienţa, dar cred că este foarte uşor să ne dăm seama despre diferenţe când analizăm care este outputul economic al fiecărui popor. Aceasta nu înseamnă că dorinţa de a fi primii, competitivitatea crescută a românilor nu este un lucru foarte bun, motiv pentru care am pus acest element la partea de trăsături pozitive ale profilului pshihologic al românilor.”
De ce suntem mai competitivi decât nemţii
L-am întrebat pe Daniel David: „Care este explicaţia gradului crescut de competitivitate la români?”
„La noi competitivitatea mai este legată de ceva. Noi suntem încă în fază de emancipare, iar competitivitatea este văzută ca un mijloc de emancipare. Odată ce am intrat în lumea modernă, în UE, în NATO etc., ne uităm la ceilalţi şi vedem că sunt mai emancipaţi ca noi. Mintea noastră suporta mai greu acestă discrepanţa şi vrem s-o anulăm, e foarte important pentru noi să acoperim această discrepanţă. Întrucât nu putem să-i tragem pe ei înapoi, trebuie să ajungem la nivelul lor. Asta funcţionează ca un rezervor care motivează pentru competiţie. La alte popoare, care au ajuns la un anumit nivel, cum sunt germanii, motivaţia este de un alt fel”, explică David.
„Românul, credea Rădulescu-Motru, este genetic perseverent în muncă. Noi credem că perseverenţa nu e genetică, ci se leagă de valoarea de emancipare. Dacă munca are ca rezultat emanciparea, românii vor fi perseverenţi”.
Daniel David, psiholog
„Instituţiile îl strică pe român”
„Constantin Rădulescu-Motru (psihologul care a scris în anii 30 Psihologia poporului român – n.r.) spunea că instituţiile sociale l-au făcut pe român neperseverent în muncă. Românul, credea Rădulescu-Motru, este genetic perseverent în muncă. Noi credem că perseverenţa nu e genetică, ci se leagă de valoarea de emancipare. Dacă munca are ca rezultat emanciparea, românii vor fi perseverenţi. Dacă are o slujbă plătită prost şi fără perspective, românul nu va fi perseverent. Pe de altă parte, dacă îl duci pe român la o multinaţională din străinătate, unde va avea un salariu bun şi condiţii bune de muncă, el va ajunge să fie foarte performant. Potenţialul este foarte bun, dar mediul socio-cultural trebuie schimbat. Competitivitatea se manifestă în perseverenţă dacă există condiţii”, a susţinut David.
„E o chestiune veche”
„Eu cred că dorinţa aceasta de emancipare este o chestiune foarte veche, dar mereu s-a întâmplat ceva care ne-a blocat. Pe când am realizat Statul Naţional în 1918 au venit cele două războaie mondiale, iar apoi comunismul. Noi am fi putut, probabil, să ajungem mult mai departe dacă după 1918 intram într-un registru normal al evoluţiei noastre istorice. Am început puternic atunci, a apărut Statul Naţional Român care trebuiea să se afirme în Europa, dar a intervenit răzoiul, apoi comunismul, care ne-au „liniştit”, iar acum ne redescoperim etapa respectivă. E un fel de reîntoarcere în timp, ceea ce e bine, pentru că dorinţa de emancipare a fost o motivaţie foarte mare atunci, la constituirea Statului Naţional Român. Voiam, atunci, să arătăm că suntem buni, că suntem europeni. Ne-am reîntors, după aproape 100 de ani, tot acolo, bine că avem motivaţia”, explică David.
El crede că suntem din nou într-o fază de cotitură a evoluţiei noastre: „Am intrat în UE, am intrat în NATO. Problema este cum ne stabilim poziţia în acest mediu, cum ne stabilim resursele şi vocea noastră. De aceea, cred că aceste contribuţii de psihologie şi de elemente de psiho-cultură, care vor ieşi în evidenţă odată cu realizarea psihologiei poporului român, sunt foarte importante acum pentru că ele trebuie să ne trezească, să ne facă să gândim. Aceste elemente nu vin cu soluţii, ci ne spun că există o diferenţă între noi, românii, şi mediul în care am intrat. E din nou un moment de cotitură. Primele studii privind psihologia poporului român au apărut în preajma formării Statului Unitar Român”.
Suntem competitivi şi la şcoală
David a precizat că testele comparative privind competitivitatea românilor, a germanilor şi americanilor, s-au referit la competitivitatea la locul de muncă.
„Ceea ce este interesant este că există un studiu care arată că această competitivitate se regăseşte şi în ceea ce priveşte angajamentul şcolar al copiilor. Şi copiii români au angajamentul şcolar ridicat. Testele PISA arată că angajamentul şcolar al elevilor români este scăzut. Aici e o aparentă contradicţie pentru că testele PISA măsoară altfel angajamentul şcolar. De exemplu, elevii nu sunt motivaţi să înveţe matematică, nu sunt motivaţi să stea la şcoală, având în vedere absenteismul mare. Cu toate acestea, dorinţa de a fi bun şi printre primii la şcoală există. Competitivitate există şi la elevii români– contează pentru ei să aibă premiu I, să fie cei mai buni. Sigur, copiii sunt stimulaţi şi de părinţi, care la rândul lor sunt competitivi”, explică David.
„Mintea noastră este similară cu a altor popoare, dacă iei un elev român şi-l duci la şcoală în Vest, vei vedea că ajunge printre cei mai buni, pentru că este foarte motivat, mereu se compară cu alţii”
Daniel David, psiholog
Ultimii la testul PISA, primii admişi la Harvard
El precizează că problema este că din nou, motivaţia nu este susţinută de disciplină. „Suntem pe ultimele locuri în ceea ce priveşte testul PISA, dar elevii noştri sunt admişi primii la Oxford şi Harvard. Iar la capitolul olimpici stăm foarte bine. Aceasta demonstrează că dacă te ocupui de elevi, rezultatele sunt extrem de bun pentru că potenţial există”, spune David.
PISA este un test care evaluează capacitatea de a înţelege un text şi cunoştinţele la matematică şi ştiinţe ale unui eşantion reprezentativ de elevi de 15 ani din 65 de state ale lumii. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a făcut public studiul PISA 2012, iar rezultatele nu sunt încurajatoare: România se situează printre ultimele 20 de clasate. Ne-am situat pe locul 45 în rândul celor 65 de ţări participante la studiul PISA.
„Curriculum şcolar şi Codul Muncii trebuie regândite având în vedere că românii au acest grad mare de competitivitate. Dacă nu vor fi schimbate pentru a întări şi disciplina, degeaba ai potenţial ridicat.”
Daniel David, psiholog
Ce e de făcut?
Psihologul Daniel David a venit şi cu soluţii la această problemă: „Avem potenţial comparabil cu popoarele vestice la cere ne raportam, dar trebuie să-i creezi contextul sociocultural care să-i aducă cunoştinţele care în internaţciune cu motivaţia pe care o are să performeze. Ar trebui gândite instituţiile socio-culturale care pot transforma competitivitatea dintr-un potenţial într-o realizare. De ex, dacă ne referim la şcoală. Ştim că avem un angajament şcolar mare, ceea ce e bine, dar când te uiţi la testele PISA suntem printre ultimele locuri din UE. Când te uiţi la indicatori de invoare şi creativitate, din nou suntem printre ultmele locuri în Europa. Asta înseamnă că currciulum şcolar şi modul în care e organizată şcoala nu dau acele cunoştinţe care, în combinaţie cu motivaţia puternică pe care o avem, să ducă la performanţă. Mintea noastră este similară cu a altor popoare, dacă iei un elev român şi-l duci la şcoală în Vest, vei vedea că ajunge printre cei mai buni, pentru că este foarte motivat, mereu se compară cu alţii. Un elev vestic e mai liniştit, valoarea lui nu depinde de comparaţia cu alţii. La noi, depinde. Tot timpul ne uităm la ceilalţi şi vedem ce fac”.
Două dintre instituţiile socio-culturale extrem de importante sunt curriculum şcolar şi Codul muncii, spune David: „Acestea trebuie regândite având în vedere că românii au acest grad mare de competitivitate. Dacă nu vor fi schimbate pentru a intari si disvciplina, degeaba ai potenţial ridicat.”
„Atunci, cine va schimba lucrurile? (...) Trebuie să fie un grup de oameni foarte uniţi şi activi social care au profilul spre care vrem să tindem. Aceştia trebuie „să aprindă din nou lumina”, într-o formulă a unui patriotism modern şi credibil internaţional”
Daniel David, psiholog
Cum se produce schimbarea
„Lucrurile sunt simple teoretic, întrebarea e cum poţi să produci o schimbare la nivelul instituţiilor socio-culturale şi asta e foarte greu. Poate prin legislaţie, dar Parlamentul este România în miniatură. Atunci, cine va schimba lucrurile? Probabil că soluţia e ceea ce s-a întâmplat în momentele de cotitură pentru români, când a apărut, spre exemplu, Şcoala ardeleană, o mână de oameni hotărâţi care au încercat să aducă emanciparea. La fel s-a întâmplat cu generaţia din 1848 şi cu Junimea. Trebuie să fie un grup de oameni foarte uniţi şi activi social care au profilul spre care vrem să tindem. Aceştia trebuie „să aprindă din nou lumina”, într-o formulă a unui patriotism modern şi credibil internaţional, exact la fel cum s-a ântâmplat în etapele acelea importante în evoluţia noastră istorică, Şcoala Ardeleană, Revoluţia din 1848, Junimea”, a concluzionat David.
„Avem potenţial, ne lipsesc instituţiile şi disciplina”
Din studiul comparativ între români, americani şi germani, citat în Psihologia poporului român reiese că:
Competitivitatea în muncă a românilor este mai mare decât cea a germanilor şi americanilor.
Orientarea spre status a românilor este mai mare decât cea a germanilor şi americanilor.
Perseverenţa în muncă românilor este cea mai scăzută. Perseverenţa e văzută ca ducerea la sfârşit al unui obiectiv asumat la un nivel de calitate mare.
Autodisciplina este mai scăzută decât la nemţi şi aproximativ egală cu cea a americanilor.
Independenţa în muncă, adică capacitatea de asumare a responsabilităţilor este cea mai mică decât a germanilor şi americanilor.
„Concluzia este că vrem mult/există ambiţia de a fi pe primul loc, dar adesea nu ştim cum (exista mai puţină disciplină) şi de aici renunţăm
uşor sau nu ajungem la rezultate bune. De asemenea, mediul socio-cultural în care evoluăm nu permite transformarea competitivităţii în eficienţă”, a susţinut Daniel David la conferinţa având ca temă Psihologia românilor, care a avut loc la Cluj-Napoca.
*Precizări
„Sursa datelor cu referire la competitivitatea în muncă se bazează pe teste psihologice adaptate în ţară (de "testcentral", prin grupurile coordonate de prof. univ. dr. Dragos Iliescu), datele pe care le-am prelucrat secundar pentru a evidenţia mărimea efectului; s-a luat în considerare în formularea concluziilor doar mărimi ale efectului care arată ca cel puţin aproximativ 64% din români au un scor la atributul psihologic investigat sub sau peste nivelul mediu al grupului de comparatie/rferinta)”, a susţinut Daniel David.
Citeşte şi
VIDEO Cei mai frumoşi români. Daniel David, „tatăl“ roboţilor terapeutici din România
Se încarcă comentariile...
