Cele mai frumoase colinde: Bună dimineaţa la Moş Ajun
0Colindatul cu “Bună dimineaţa la Moş Ajun” este foarte probabil cea mai veche formă de colindat care s-a mai practicat în dimineaţa Ajunului Crăciunului de către copii în unele localităţi din Transilvania. Acest colind prezintă foarte multe asemănări cu urările păgâne ce se făceau la Calendele lui Ianuarie.
Ioan Toşa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, a vorbit cu reporterul Adevărul despre una dintre cele mai frumoase şi cele mai vechi colinde răspândite atât în Vechiul Regat cât şi în Transilvania. “Colindatul cu Bună dimineaţa la Moş Ajun este foarte probabil cea mai veche formă de colindat care s-a mai practicat în dimineaţa Ajunului Crăciunului de către copiii şi tinerii satelor în localităţile din Vechiul Regat ( Dobrogea, Muntenia Oltenia) şi numai de către copii, în unele localităţi din Transilvania. Pentru colindatul cu Bună dimineaţa copiii îşi pregăteau colinde, ciocane sau cârlige şi învăţau urarea. Colindele se făceau cu câteva zile înainte de ajunul Crăciunului din nuiele de alun pe care le curăţă de coajă apoi le leagă cu fâşii de tei aşa fel ca să formeze romburi, sau o formă de şarpe şi le afumă la lumina unei lumânări, astfel că partea neînfăşurată să se înnegrească, iar cele înfăşurate să rămână albe. În Transilvania numai în satele de pe Valea Arieşului copiii îşi făceau colinde pentru colindatul cu Bună dimineaţa. Colindele se făceau din beţe de alun, brad, salcie care se puneau seara în apă, iar a doua zi cu cuţitoaia se făceau un fel de cârlionţi pe ele. În satele din judeţele Bihor, Cluj, Satu Mare, Sălaj şi Someş, copiii îşi făceau ciocane copiii aduc din pădure nuiele pe care le curăţă ca să fie albe, le taie ca să fie aşa de înalte ca şi copilul care-l poartă, iar în partea de jos îi fac o formă de cruce. În localităţile din judeţele Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică colindătorii îşi făcea cârlige un lemn care la un capăt are formă de cârlig ca să nu cadă covrigii de pe el”. Alături de ciocane şi cârlige pentru păstratul colacilor primiţi colindători purtau şi o bâtă pentru colaci sau o traistă de pânză albă”, explică Toşa.
Alegerea vătafului
În localităţile din Vechiul Regat înainte de a porni la colindat cu Bună dimineaţa , copiii îşi alegeau un conducător, vătaf . Vătaful se alegea dintre „colindătorii cei mai robuşti şi frumoşi la faţă, pentru ca şi pâinea din anul acela să fie frumoasă şi curată ca faţa lui” şi cu „ambii părinţi în viaţă, pentru că numai aceia pot ura.”
“Vătaful aveau obligaţia de a se asigura ca fiecare casă să fie colindată numai o singură dată, de-a păstra ordinea în ceată, mai ales la împărţirea darurilor şi avea dreptul de a pedepsi pe cei care caută gâlceavă şi de a ura vrăjind în case. În unele localităţi din Gorj şi Mehedinţi colindătorii cu Bună dimineaţa se adună la biserică unde vătaful „ are grijă să tragă clopotul bisericii pentru a anunţa lumea că au plecat în piţărăi”, povesteşte Toşa.
Cel mai frumos colind
Colindătorii când se apropiau de casă strigau :
„ Bună dimineaţa lui Ajun
Într-un, ceas bun
Ne daţi, ori nu ne daţi, de trei ori ca să anunţe gazda că au sosit la curtea lui”
În curtea gospodarului, după salutul cu bună dimineaţa, colindătorii întrebau gazda dacă vrea să-i bată vatra, iar la răspunsul afirmativ al acesteia „ vătaful se aşeza turceşte în faţa vetrei focului şi cu colinda învârte în foc urând:
Bună dimineaţa lui Ajun
Că-i mai bună a lui Crăciun
Într-un ceas bun
Porcii graşi,unturoşi
Să-i mănânce oameni sănătoşi
Boii trăgători
Stupii roitori
Cai încurători
Vacile lăptoase
Oile lânoase
Pui de găină
Pui de toate animalele
Bani şi sănătate
Că-i mai bună decât toate,
“După aceasta se ridică şi dă cu colinda în grindă. Colindătorii primeau colindeţe bucăţi de pâine dospită de forma unui 8, sau rotunde, dintr-un ciur în care se găseau şi boabe de grâu, porumb orz, ovăz, linte,fasole pe care gazda le arunca peste ei când ieşeau din curte, pentru a avea parte de belşug în anul ce vine”, spune Toşa.
În localităţile din Transilvania piţărăii, copii până la 12 ani, umblau în cete mici în dimineaţa Ajunului Crăciunului pe la case urând:
„Bună dimineaţa lui Ajun
Da-i mai bună a lui Crăciun
Că-i cu miei
Şi cu purcei
Cură copii după ei
Dă-mi colac
Că mi-i drag
Dă-mi alune
Că-s mai bune”
Obicei de Calende
Colindatul cu Bună dimineaţa,care prezintă foarte multe asemănări cu urările ce se făceau la Calendele Ianuarie, fost înlocuit, după primul război mondial, cu colindatul la fereastră în seara ajunului sau în dimineaţa primei zile de Crăciun. Calendae se numea prima zi a lunii ianuarie şi provine de la cuvântul latin calo, calare care însemnă: a anunţa, a striga un anunţ, a vesti, a chema. Pontifii anunţau la calendae în ce zi a lunii, care tocmai începea, cădeau sărbătorile şi zilele de târg. În română calendele s-au transformat în … colinde. În prima zi de Calende (cea mai imporantă sărbătoare a romanilor care marca începutul unui an nou) se colindau casele, cu care ocazie oamenii îşi făceau urări de sănătate, fericire şi prosperitate, pentru noul an, dar şi daruri reciproce. “Importanţa acestor daruri nu consta în valoarea lor, ci în actul dăruirii căruia i se atribuia puterea magică de a aduce în viitor numai plăceri şi bucurii atât celor uraţi cât şi urătorilor. Urările, adică formule verbale pronunţate cu scopul de a provoca, celui căruia îi erau adresate, realizarea întocmai a celor cuprinse în ele, erau însoţite de anumite practici care aveau menirea de-a întări puterea magică a cuvântului şi de a sugera că cele spuse se vor îndeplini întocmai. Astfel colindătorii însoţeau urările cu împrăştiatul unor boabe de grâu, sau cu împărţirea de mlădiţe verzi ca talismane ale sănătăţii, fericirii şi ,în schimb, primeau la rândul lor alte ramuri împodobite cu fructe şi diferite lucruri dulci. Cu timpul colindătorii au renunţat la obiceiul de a împărţi mlădiţe gazdelor colindate, urarea fiind însoţită de atingerea acestora cu un smoc de mlădiţe verzi sau înmugurite, primind de la aceştia în schimb plata sub forma unor daruri utilitare pentru urările făcute”, a explicat muzeogaful Ioan Toşa.
Citeşte şi
FOTO Ghiţă. Cronica românească a unei sacrificări anunţate
EXCLUSIV Vampirii din Transilvania, ucişi de propriul mit
FOTO O englezoaică promovează Transilvania: de la Dracula la handmade
FOTO Meşteşugarii care aduc şezătoarea în mileniul trei. Ucenic la 10 ani
Se încarcă comentariile...
