Cât de periculoasă este invazia rusească pentru România. Avem armele cu care ucrainenii i-au speriat pe ruşi?
0
Războiul din Ucraina îi face pe mulţi români să se gândească în ce măsură ar fi posibilă o extindere a conflictului în ţara noastră. Expertul în intelligence militar Ionuţ Şutea avertizează că navele ruseşti patrulează la nici 50 de kilometri de România, care are peste 600 de kilometri de graniţă cu o ţară invadată militar.
„Extinderea conflictului în România este puţin probabilă, tocmai pentru că suntem în NATO, cea mai puternică alianţă militară din istorie, şi beneficiem de garanţii concrete de securitate, în special din partea SUA”, susţine Ionuţ Şutea, expert în Intelligence specializat în conflicte armate.
El admite că pot apărea incidente: „Avem peste 600 de kilometri de graniţă cu o ţară aflată sub invazie militară. Navele ruseşti efectiv patrulează la nici 50 de kilometri de România şi atacă traficul maritim din Marea Neagră. Apoi mai există o ofensivă pe uscat ce s-ar putea să ţintească Odessa, iar asta ne-ar putea face vecini cu ruşii şi pe uscat. Acest lucru schimbă puţin situaţia geostrategică a României”.
Specialistul susţine că escaladarea frontului din Odessa ne-ar putea aduce într-o poziţie asemănătoare cu cea a Turciei în conflictul din Siria. „Turcii s-au trezit cu câteva rachete pe teritoriul lor, rătăcite sau defecte, însă este suficient pentru a crea un incident serios. Scenariile prezenţei ruseşti în Odessa depind de multe variable, în special de intenţiile Rusiei (ocupaţie temporară sau pe termen lung) şi de situaţia operaţională - cât de mult va fi disputat frontul, nivelul de violenţă, muniţie folosită”, detaliază Şutea.
Vestea bună este că România are sistemele de protecţie anti-rachetă Patriot, care au fost cumpărate tocmai pentru astfel de scenarii. „Fără sistemele Patriot am fi complet expuşi, însă acum putem „închide” spaţiul aerian sud-estic şi proteja Bucureştiul şi Constanţa”, afirmă expertul.
Sistemul anti-rachetă Patriot (foto) permite României o apărare redutabilă. De asemenea, foarte eficient este sistemul Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare - HIMARS care a intra în dotarea Armatei României în 2021. FOTO: MAPN
Puncte slabe ale României
„La capitolul maritim stăm cel mai prost, ceea ce e destul de îngrijorător având în vedere poziţia Rusiei în Marea Neagră. Avem nevoie urgentă de corvete şi avem nevoie de sisteme anti-navă, inclusiv pe uscat, şi neaparat mobile”, explică Şutea.
În ceea ce priveşte capitolul aviaţie, expertul susţine că este bine că se continuă înzestrarea cu aeronave F-16, chiar dacă nu sunt noi. „Este o practică normală, mai ales că nu poţi face pasul de la MiG-21 la F-35 - este absurd. Ca şi cum ai trece de la o Daciei (deşi modernizată), la un Ferrari”, detaliază specialistul în intelligence. El susţine că am avea nevoie şi de elicoptere de atac, dar şi de drone de luptă.
„Vorbind despre apărarea antiaeriană mobilă, avem nevoie disperată de un sistem pentru a proteja forţele de manevră şi infanteria în timpul deplasării. Aceste sisteme ar trebui să utilizeze rachete uşoare şi agile care pot intercepta rachete, elicoptere sau orice aeronavă care se află într-o rază de 30-50 km”, explică expertul.
Clujeanul susţine că avem o lacună în apărarea cu rază scurtă, unde încă ne bazăm pe nişte sistem Hawk (sistem antiaerian mobil de rachete sol-aer cu rază medie de acţiune proiectat în SUA) destul de învechite.
„La nivelul forţelor terestre stăm relativ prost, atât calitativ cât şi cantitativ. Acest lucru este o problemă având în vedere că România fost mereu un actor militar pe uscat. Nu avem tradiţie maritimă şi nici aeriană. Cultura noastră strategică se bazează pe operaţii terestre. Iar geografia ne explică de ce acest lucru e relevant şi în 2022”, arată expertul.
Tancul TR-85 „Bizonul” face parte din dotarea Armatei Române. Este realizat după un model din 1985. FOTO: MAPN
„Trebuie să ne concentrăm pe apărarea teritorială”
Înainte de a putea determina în ce domenii ale Apărării trebuie să investim, trebuie să stabilim priorităţile în funcţie de cine este potenţialul nostru inamic. „În trecut, ne-am concentrat pe înzestrarea armatei din două perspective: operaţii de contra-insurgenţă, de exemplu în Afganistan şi Mali, şi de apărare teritorială. Acum, trebuie să ne concentrăm exclusiv pe apărarea teritorială, în special în faţa unui inamic net superior, cum ar fi Rusia”, explică Şutea. El mai precizează că trebuie să luăm în considerare şi faptul că nu ne vom confrunta singuri cu inamicul, ci vom fi parte a unei coaliţii (NATO).
Expertul susţine că ar trebui să avem două exemple în ceea ce priveşte dotarea armatei: „Un echilibru între ce cumpără polonezii şi ce aplică ucrainenii ar fi o soluţia ideală pentru noi. Trebuie să ne uităm la armata ucraineană, cum s-a modernizat şi cum foloseşte echipamentul modern în condiţii reale de luptă.”
Dronele Bayarkatar, care sunt folosite de ucraineni cu succes, alături de elicoptere performante sunt necesare pentru forţele aeriene, spune expertul militar Ionuţ Şutea. FOTO: Bayhaluk
Javeline şi drone
Una dintre armele folosite de ucraineni care au produs pagube importante e racheta antitanc portabilă - Javelin, primită de la NATO. „Este o armă unică, deoarece zboară pe deasupra şi loveşte tancurile în zona superioară, unde blindajul e foarte vulnerabil. Poţi lansa racheta şi fugi - nu trebuie ochit obiectivul până la impact. În plus, Javelin are o rază de acţiune de 2-5 kilometri, ceea ce e destul de rar pentru o rachetă antitanc. Pentru tancuri nu există protecţie garantată împotriva rachetelor Javelin”, explică specialistul.
Armata română nu are în dotare o astfel de rachetă produsă de americani, însă avem corespondentul israelian - Spike. „Evident, Javelin este lider de piaţă, dar nu vom face nicio greşeală continuând cu rachetele israeliene. Cu toate acestea, avem nevoie de cantităţi mari”, arată Şutea.
De asemenea, pagube importante produc trupelor ruseşti şi cele circa 20 de drone de atac turceşti Bayraktar TB-2 folosite de ucraineni. „Aceste drone vânează zi şi noapte convoaiele ruseşti. În Nagorno-Karabakh, Siria (Idlib) şi Libia, dronele Bayarkatar au făcut diferenţa”, explică clujeanul. Şutea susţine că astfel de drone low-cost trebuie luate în considerare de către Armata română: „Nu numai că ne-am putea permite un număr mare, dar aceste sisteme sunt uşor de utilizat”. Mai mult, el susţine că ar trebui să achiziţionăm în masă arme de tip „drone sinucigaşe”. Aceste arme sunt uşor de lansat de pe aproape orice platformă, şi sunt aproape imposibil de interceptat datorită dimensiunilor mici, a traiectoriei de zbor joase şi a semnăturii radar reduse.
Forţa terestră din anii 80
„Cea mai mare parte a forţei noastre terestre se bazează pe vehicule de origine sau inspiraţie sovietică (producţie locală) din anii 1980. Acestea sunt total depăşite de cerinţele războiului modern ca şi putere de foc, manevrabilitate şi protecţie. Acestea trebuie înlocuite treptat”, susţine Şutea.
El crede că infrastructura noastră rutieră şi feroviară proastă, cât şi numărul limitat de poduri, ar fi avantajoase pentru a opri un avans rapid. „În consecinţă, forţa noastră terestră trebuie să fie relativ uşoară, să aibă putere de foc (în special anti-tanc) şi să poată opera pe scară largă offroad”, explică el.
Vehiculele de luptă de infanterie (IFV) ar trebui să fie fundaţia modernizării forţelor terestre, spune Şutea. „Vedem şi prin detaşarea recentă a vehiculelor Stryker ale armate americane în România că IFV-urie sunt cele mai potrivite pentru operaţii militare pe teritoriul României”.
El crede că avem nevoie şi de tancuri, mai mult pentru protecţia infanteriei, nu pentru operaţiuni ofensive. „Apoi trebuie să ne uităm la sprijinul de foc pentru trupele noastre. Aici avem nevoie de artilerie la sol, unde nu avem nimic serios, şi suport aerian”, completează el.
Ionuţ Şutea este analist în Intelligence, specializat pe sisteme militare şi conflicte armate. FOTO: Arhivă personală Cine este Ionuţ Şutea
Ionuţ Şutea este analist şi instructor în Intelligence din Surse Deschise (OSINT), specializat pe sisteme militare şi conflicte armate. A fondat T-Intelligence, o platformă care are scopul de a informa cetăţenii transatlantici cu privire la problemele de securitate de interes comun. Analizele T-Intelligence au apărut în Forbes, Janes şi în rapoarte de securitate guvernamentale, precum cel întocmit de guvernul canadian în cazul avionului de pasageri doborât de iranieni deasupra Teheranului. Şutea a fondat Knowmad, un training în metode de cercetare şi analiză în OSINT prin care a pregătit peste 100 de cursanţi inclusiv din zona guvernamentală euro-atlantică. Este directorul de cercetare şi intelligence al Tactical Report, o firmă de consultanţă pe geopolitică şi apărare pe regiunea Orientului Mijlociu. A obţinut un masterat în studii de securitate, intelligence şi studii strategice de la Universitatea din Glasgow, unde şi predă periodic pe aceste teme. El este licenţiat în Studii de Securitate de la Universitate Babeş-Bolyai.
Se încarcă comentariile...
