Cât de grave devin alergiile provocate de buruieni din cauza verii atipice din 2018

Alergiile constituie o problemă de sănătate importantă în România, unul din cinci oameni având o formă de alergie. În ţara noastră, alergia la polen are caracter sezonier şi se poate manifesta ca rinită alergică, conjunctivită alergică, rinoconjunctivită alergică sau astm alergic. Polenul de ambrozie şi artemisie dă cele mai mari bătăi de cap persoanelor alergice în această perioadă.

Alergiile fac din ce în ce mai multe victime. Sursele de alergene aeropurtate cel mai frecvent implicate în alergia respiratorie sunt acarienii din praful de casă, epiteliile animalelor de companie, gândacii de bucătărie, mucegaiurile şi, nu în ultimul rând, polenurile de graminee, arbori timpurii şi buruieni.

”Cele mai frecvente sensibilizări sunt la polenul de graminee, perioada mai - iunie, şi la acarienii din praful din casă. Nu sunt însă deloc de neglijat pacienţii care sunt sensibilizaţi la polenul de buruieni, adică perioada în care ne aflăm acum, din a doua jumătate a lunii iulie, până la 1 octombrie. Aici, principalele responsabile de aceste probleme sunt două plante, ambrozia şi Artemisia”, spune Simona Băjenaru, medic alergolog.

Hipersensibilitatea alergică la polenul de ambrozie şi artemisie afectează semnificativ calitatea vieţii pacienţilor. Manifestă reacţii foarte puternice, precum strănutul în rafale ori senzaţia de nas înfundat, atunci când inhalează polenul foarte fin al florii de ambrozie.    

Cel mai deranjant simptom este rinoreea, adică scurgerea nazală apoasă, chinuitoare, ce poate dura între două şi trei săptămâni. De obicei, curgerea nasului este asociată cu crize de strănut, extrem de epuizante, momente în care pacientul nu poate respira pe nas, ci doar pe gură.

De asemenea, pe suprafaţa pielii pot să mai apară umflături roşiatice, în funcţie de sensibilitatea fiecărui pacient. Toate aceste simptome produc pacientului o senzaţie de oboseală şi o somnolenţă profundă, dar şi scăderea randamentului la serviciu.

”Manifestările sunt de obicei la poarta de intrare, că vorbim de manifestări de rinită, nas înfundat, nas care curge, mâncărimi la nivelul nasului, strănuturi excesive, la nivelul ochilor lăcrimare excesivă, prurit ocular, edem al pleoapelor, înroşirea ochilor. Sunt şi pacienţi cu sensibilizări care prezintă manifestări respiratorii mai serioase, senzaţii de sufocare, respiraţii şuierătoare, accese de tuse. Sunt şi un procent de pacienţi care prezintă datorită aceste sensibilizări la polen ceva manifestări digestive”, declară medical Simona Băjenaru.

Specialiştii susţin că cele două buruieni care se polenizează prin vânt au devenit foarte agresive şi din cauza modificărilor climatice. Anul acesta am putea asista la o prelungire a perioadei de acţiune a acestor alergeni.

Conform estimărilor cele mai recente, între 10 şi 15% din populaţie suferă de alergie în timpul verii iar simptomele pot să apară chiar şi la persoanele care nu se ştiu ca fiind alergice. 

”Acum se încearcă la nivelul României să se facă o statistică de pacienţi sensibilizaţi pe ambrozie. Perioada cu ambrozia este acum, mijlocul verii până toamna. Acum faptul că sunt aceste modificări climatice o să se extindă şi după 1 octombrie. Vorbim de plante polenizate de vânt pentru că deşi percepţia populaţiei în general este că sunt alergici la mirosul de la crini, de fapt nu plantele acestea frumos colorate şi mirositoare pun problema, deoarece ele sunt polenizate de albine sau insecte. Noi vorbim aici de plante polenizate de vânt şi atunci zilele uscate cu vânt sunt mai periculoase”, spune Simona Băjenaru.

Pentru aflarea cauzei care provoacă alergia, sunt recomandate teste alergologice, care sunt de două feluri, de sânge sau cutanat. Aceasta din urmă este cea mai utilizată metodă de stabilire a elementelor care produc reacţii alergice. La început, pacienţii sunt sfătuiţi cum să evite contactul cu polenul generator de neplăceri.

”Pacienţii sunt învăţaţi pe de o parte, dacă vorbim de polen, cum să se ferească. Sunt învăţaţi să se spele pe faţă când vin de afară, pentru a îndepărta polenul, eventual să facă un duş general, să poarte ochelari de soare, cei care circulă cu maşina să îşi schimbe frecvent filtrul de polen. Să nu aerisească decât dimineaţa devreme şi seara mult mai târziu deoarece concentraţia de polen în atmosferă începe de dimineaţă cu un maxim la orele prânzului după care scade spre seară”, decşară Simona Băjenaru.

Pot fi reduse manifestările alergiei şi prin evitarea locurilor unde creşte ambrozia, precum şi prin uscarea hainelor afară pe timpul verii. Medicaţia include de cele mai multe ori administrarea de antihistaminice, decongestionante nazale, uneori cu corticosteroizi, inhibitori ai degranulării mastocitare, soluţii oculare.

”Există tratament medicamentos care încearcă să ţină în frâu ceea ce face alergia, deci să trateze cumva efectul şi nu cauza şi există şi un tratament care ţinteşte cauza. Aici lucrurile sunt un pic mai sofisticate. Se numeşte desensibilizare alergen specifică sau imunoterapia alergen specifică. Practic sunt doze progresiv crescânde fix din alergenul de care pacientul este sensibilizat în ideea de a învăţa sistemul imunitar să-l tolereze, să nu mai reacţioneze exagerat. În rest intră în tratament de fiecare dată când se află în sezonul cu polen”, declară medical alergolog. 

În februarie 2018, Parlamentul României a adoptat o lege prin care proprietari care nu-şi curăţă terenurile de această plantă pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 750  şi 5.000 de lei, pentru persoanele fizice şi între 5.000 şi 20.000 de lei, pentru persoanele juridice.