Edili creaţi după modelul ceauşist. Diplome de formă obţinute după ocuparea funcţiilor sau nici măcar atunci
0Silvicultor, agent agricol, strungar sau casier sunt doar câteva dintre pregătirile de bază ale unor edili maramureşeni. Imitând modelul ceauşist -funcţia apoi diploma- mare parte dintre primarii din judeţ au ajuns în funcţie fără să fi absolvit vreo formă superioară de învăţământ. Unii s-au străduit să obţină diplomele după instalarea în fruntea comunităţii, alţii nici măcar atunci.
„Şcoala îl face pe om“ pare a fi o zicală învechită şi cu siguranţă fără actualitate. Studiind CV-urile edililor maramureşeni, făcute publice tocmai pe site-urile instituţiilor pe care le conduc se poate vedea cât de slab pregătiţi sunt. Primari absolvenţi de liceu şi viceprimari cu şcoală profesională sunt oamenii care ne reprezintă şi care au fost aleşi pentru a ne conduce.
Primarul localităţii Băiţa de sub Codru, Aurel Dumuţa, este de profesie conducător auto. Cu toate acestea, vasta experienţă de viaţă, dar şi finalizarea cu succes a liceului l-au făcut un candidat deziderat pentru localnicii din Băiţa, Dumuţa fiind în prezent la conducerea primăriei. Nici viceprimarul localităţii nu se lasă mai prejos. Este absolvent de şcoală profesională, însă Traian Pop îşi ocupă cu mândrie funcţia.
Absolvent al Liceului Agricol Şimleul Silvaniei, Ropan Gavril ocupă în prezent funcţia de primar al comunei Coroieni. Experienţa acumulată pe parcusul celor 20 de ani în cadrul Cooperativei de Consum Coroieni ca şi merceolog, iar mai apoi ca şi preşedinte a acesteia, dar şi cunoaşterea limbii italiene la nivel conversaţional l-au făcut calificat pentru funcţia de primar în ochii alegătorilor. Şi viceprimarul, Bot Dănuţ Ovidiu are o pregătire demnă de cea a omului din fruntea judeţului. Absolvent al Liceului Teoretic Petru Rareş din Târgu Lăpuş, acesta a fost mecanic timp de 11 ani, înainte de a ocupa scaunul de viceprimar.
Primarul din Remetea Chioarului, Ioan Buzdugan, dar şi cel din Botiza, Poienar Florea au obţinut diploma de absolvire a liceului, iar în prezent se află la cârma comunităţilor din care fac parte.
O altă categorie de primari sunt cei aleşi fără a avea studii care să îi califice pentru un astfel de post, dar care le-au dobândit de îndată ce au ocupat funcţia de conducere. Un astfel de exemplu este cel al primarului din Suciu, Viorel Paşca. Ales în funcţie în anul 2000, în 2006 a absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializare Management. Locurile de muncă anterioare au fost de învăţător suplinitor, profesor suplinitor, casier, economist, preşedinte CPUN şi agent fiscal, iar printre atuurile sale se numără cunoştiinţele medii de limba franceză.
Un exemplu asemănător este şi cel al primarului din localitatea Rona de Jos, Herbil Ion. Ales în funcţie pentru prima dată in anul 1996, Herbil a absolvit în anul 2005 studiile Universităţii de Vest Vasile Goldiş, continuându-şi specializarea cu masterul aceleaşi instituţii, specializarea Drept administrativ şi statutul funcţionarului public. Cunoaşte limba engleză şi franceză la nivel mediu, iar conform cv-ul de pe site-ul instituţiei în fruntea căreia este, de la secţiunea aptitudini aflăm că este fericitul “posesor PC cu conexiune internet la domiciliu”.
Conform legislaţiei în vigoare printre atribuţiile unui primar se numără şi elaborarea de proiecte şi strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, întocmeşte proiectul bugetului local, emite avize, acorduri şi autorizaţii. Cu toate că alegerile în funcţie se fac pe baza votului liber exprimat de către membrii comunităţii, conform legii, nu se cere o anumită pregătire pentru a depune candidatura pentru funcţia de primar.