Hidrocentrala de la Seaca se face cu investitori din China

Despre hidrocentrala de la Seaca se vorbeşte de 36 de ani

Hidrocentrala de la Seaca este un proiect care a avansat, după declaraţia vicepremierului Liviu Dragnea. Aceasta susţine că investiţia va fi realizată de investitori chinezi.

După ani lungi de promisiuni, hidrocentrala de la Seaca rămâne o himeră pentru teleormănenii care şi-au pus speranţele în concretizarea acestui proiect. La Seaca nu s-a mişcat niciun fir de iarbă în zona aflată în paragină, unde ar urma să se ridice hidrocentrala. Cu toate acestea, vicepremierul Liviu Dragnea vede proiectul într-o stare ” avansată”. La ultima sa venire în judeţ, cu ocazia semnării unor proiecte cu finanţare europeană, Liviu Dragnea nu a ratat ocazia de a aminti, din nou, de faimosul proiect.

”Hidrocentrala de a Seaca este într-o fază destul de avansată. S-a adoptat un memorandum între Guvernul României şi Guvernul din Bugaria. Urmează să se înfiinţeze Compania de proiect” a declarat vicepremierul Liviu Dragnea, la Alexandria.

Potrivit declaraţiei acestuia , hidrocentrala ar urma să se ridice graţie unor investitori din China.  O vizită la Seaca a unei delegaţii venite tocmai din China ar fi avut deja loc, după cum spune Dragnea, iar chinezii vor vizita din nou zona, în curând.

Construirea unei hidrocentrale la Seaca este una dintre promisiunile cu care Liviu Dragnea, la braţ cu fostul său coleg de uniune, a defilat prin faţa teleormănenilor, la alegerile din 2012.

Proiectul despre care vicepremierul continuă să vorbească tot la stadiul de promisiune are o istorie veche de peste 30 de ani. Ceauşescu a vrut să construiască la Seaca, în Teleorman, o hidrocentrală în colaborare cu bulgarii. În urmă cu 36 de ani aici s-au pus bazele unui oraş populat cu 3.000 de muncitori aduşi din toată ţara. Proiectul a fost abandonat după Revoluţie şi din orăşelul în construcţie s-a furat tot ce s-a putut. 

în urmă cu 36 de ani, bazele unui oraş despre care puţini îşi mai amintesc.   În 1978, primul tovarăş al ţării bătea palma pe malul Dunării cu preşedintele bulgar Jifkov şi făcea primul pas în demararea marelui proiect: hidrocentrala de la Seaca. În scurt timp , Seaca a fost „populată” cu 3.000 de oameni aduşi din toată ţara să pună umărul la construcţia hidrocentralei. Muncitorii aduşi de Ceauşescu au lucrat, pentru început,  la un dig prin care urma să se facă legătura între sat şi insula Belina aflată la câţiva kilometri. În paralel cu lucrările la hidrocentrală, la marginea satului Seaca se punea bazele unui oraş. După barăcile muncitorilor care păreau case din carton, aşezarea a fost botezată la vremea respectivă Oraşul din carton.

În decembrie 1989, comunismul a căzut, Ceauşescu a murit şi o dată cu el s-a dus şi visul construirii unei hidrocentrale la Seaca. Localnicii din Seaca povestesc cum, după Revoluţie, Oraşul de carton s-a evaporat în scurt timp. 

Clădirile construite în orăşelul la care visa Ceauşescu s-au năruit în scurt timp după ce muncitorii au plecat. S-a furat tot ce s-a putut fura. Doar zidurile câtorva clădiri şi unele barăci mai rezistente au scăpat de hoţi şi-au rămas în picioare amintind de ceea ar fi putut deveni Seaca. Din clădirea cu etaj care s-a vrut a fi şcoală au mai rămas nişte ruine. Temelia de beton, care n-a putut fi smulsă de hoţi,  este şi acum întregă . Ruinele nu mai folosesc nimănui. Câţiva ciobani îşi mai aduc oile din când în când printre dărâmături. Drumul construit atunci până la şantier rezistă şi astăzi. Numai că acum este un drum care nu duce nicăieri.   

Proiectul legat de construirea unei hidrocentrale în  Teleorman a fost folosit de  toţi cei care s-au perindat pe la guvernare,  în ultimii 20 de ani,  ca şi promisiune în platformele program cu care au câştigat alegerile . În vremea Guvernului Năstase, s-a decis ca vestita hidrocentrală din Teleorman să se mute la Islaz, o altă localitate din Teleorman, situată la Dunăre. Primul care a tăiat panglica hidrocentralei de la Islaz a fost Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei, în 2002. O panglică tăiată cu fast pe un teren plin cu bălării. La vremea respectivă, proiectul era estimat la  125 de  milioane de euro. 

După mai multe licitaţii eşuate probleme cu expropierile şi tărăgănări în obţinerea autorizaţiilor, proiectul a fost abandonat.   În 2009, Emil Boc a venit şi el la Islaz şi a mai tăiat o panglică. Tot cu fast şi tot pe un teren cu bălării. Valoarea proiectului crescuse între timp până la 315 milioane de euro. Ministerul Mediului a descoperit ulterior, la Islaz,  două specii de păsări rare şi, din cauza cormoranilor protejaţi, proiectul de la Islaz s-a sistat înainte de a demara efectiv. 

Actualul vicepremier a reluat promisiunea privind construirea unei hidrocentrale la Seaca şi, din 2012, până în prezent vorbeşte despre proiect de fiecare dată când ajunge în judeţ.