Cum motivează un judecător din Alba Iulia despăgubirea unui fost client CEC rămas fără banii pe care i-a depus la bancă
0Judecătoria Alba Iulia a motivat una dintre primele soluţii pronunţate în procesele prin care zeci de foşti clienţi ai agenţiei CEC Bank din Zlatna au pierdut sume mari de bani ca urmare a activităţilor ilegale desfăşurate de două dintre fostele angajate ale băncii.
În total, în mai multe procese aflate în derulare în prezent pe rolul instanţelor din Alba Iulia, oamenii solicită daune ce se apropie de suma de 1 milion de lei. Judecătoria Alba Iulia a pronunţat o serie de decizii prin care a obligat CEC să restituie foştilor clienţi peste 300.000 de lei.
”Admite acţiunea formulată de reclamanta Ţ. F., în contradictoriu cu pârâta CEC Bank SA, şi în consecinţă: Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 20.000 lei şi dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data de 30.12.2016 şi până la plata integrală a debitului. Obligă pârâta la plata sumei de 3430 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată”, se afirmă în dispozitivul uneia dintre cauzele finalizate la judecătorie. Decizia a fost contestată de bancă la Tribunalul Alba.
Clientul a depus banii la bancă până în anul 2013, iar sumele au fost însuşite de una dintre angajatele băncii, care nu realizat operaţiunile necesare şi a înmânat deponentului documente care nu mai erau folosite în sistemul băncii. ”În data de 06.10.2016, petenta a fost invitată la bancă pentru a fi analizate aspectele sesizate. În cadrul întâlnirii au fost verificate operaţiunile înregistrate în evidenţele băncii, prin confirmarea de către reclamantă a ordonării operaţiunilor. În urma verificărilor s-a constatat ca documentul prezentat de către reclamantă nu se regăseşte în evidenţele contabile ale băncii, drept pentru care s-a hotărât în cazul reclamantei nedespăgubirea cu suma de 18.750 lei, reprezentând suma înscrisa de mâna pe Formularul de depunere «PJ», avându-se în vedere că singurul document aflat în posesia reclamantei nu era înregistrat în evidenţele contabile ale băncii, aceasta nefăcând dovada efectuării depunerii”, se precizează în motivarea deciziei de la instanţa de jduecată.
Bani predaţi angajatei băncii care nu îi depunea în cont
La fiecare depunere, suma de bani era predată numitei Meteşan Elena, angajată a CEC, care elibera un înscris în care se menţiona cuantumul total al depozitului şi cuprindea suma depusă la data respectivă, sumele depuse anterior şi o sumă suplimentară reprezentând dobândă capitalizată. La fiecare nouă depunere deponentul preda numitei Meteşan Elena înscrisul eliberat cu ocazia depunerii anterioare, fiind emis un înscris nou în care era menţionată suma rezultată în urma ultimei operaţiuni.
”Din analiza ordinului de depunere numerar din data de 29.05.2013, înscris eliberat reclamantei cu ocazia ultimei depuneri, instanţa reţine că aceasta este un formular tipizat ce cuprinde datele de identificare ale pârâtei, semnătura unor angajaţi implicaţi în mod obişnuit în operaţiunea de depunere numerar precum şi ştampila unităţii bancare. (…) În ceea ce priveşte existenţa raportului de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită instanţa reţine că legătura de cauzalitate între conduita numitei Meteşan Elena şi prejudiciul produs reclamantei reiese cu evidenţă în cauză, fiind de necontestat că dacă Meteşan Elena efectua corespunzător operaţiunile de înfiinţare a depozitului bancar reclamanta nu era lipsită de sumele depuse în acest scop şi dobânzile cuvenite”, se mai susţine în document. De asemenea instanţa apreciază că ”împrejurarea că suma depusă nu se regăseşte în evidenţele băncii se datorează tocmai săvârşirii faptei ilicite de către angajată, iar împrejurarea că reclamanta nu deţine mai multe înscrisuri doveditoare ale relaţiei sale cu banca este lipsită de relevanţă în contextul în care acţiunea nu este una în răspundere civilă contractuală”.
Legătura dintre fapta angajatei şi instituţia bancară
Instanţa a constatat că există legătură între fapta săvârşită de Meteşan Elena şi atribuţiile pe care banca le-a încredinţat acesteia în calitate de angajat al său. ”(…) depăşirea de către Meteşan Elena a atribuţiilor înscrise în fişa postului nu poate determina concluzia că nu există legătură între fapta comisă şi atribuţiile încredinţate prepusei în contextul în care Meteşan Elena pretindea că execută operaţiuni efectuate în mod obişnuit de un angajat al băncii şi desfăşura întreaga activitate în sediul agenţiei, în timpul programului de lucru şi folosind mijloacele puse la dispoziţie de pârâtă (CEC Bank – n.r). Cu privire la susţinerile pârâtei în sensul că reclamanta a cunoscut la momentul săvârşirii faptei prejudiciabile că Meteşan Elena a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile încredinţate, instanţa reţine că probele administrate contrazic această ipoteză. Martorul audiat în cauză a relevat că reclamanta credea că depune banii la bancă şi că schimbarea procedurii de depunere (de la chitanţă la formularul de depunere numerar) se datora împrejurării că sumele depuse urmau a fi investite de pârâtă prin Meteşan Elena, pentru a produce dobânzi mai mari”, se precizează în sentinţa de la Judecătoria Alba Iulia. Meteşan Elena a fost condamnată, definitiv, în 21 mai 2018, la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
Se încarcă comentariile...
