FOTO Cercetări în peştera „Focul Viu“ din Apuseni. Se studiază schimbările climatice din ultimii 1.000 de ani

Cercetătorii au extras o carotă de gheaţă pe care vor ”citi” cum s-a modificat clima în ultimii 1000 de ani

Cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”, departamentul Cluj, şi de la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava au participat la o activitate specifică în peştera Gheţarul „Focul Viu” din Parcul Natural Apuseni. Cercetătorii au extras o carotă de circa 5 metri din gheaţa care se găseşte în rezervaţia ştiinţifică a acestei peşteri.

Probele de gheaţă din această carotă vor fi studiate în laboratoare din România (Suceava), Anglia (New Castle), Italia (Milano) şi Polonia (Gliwice). Studiul se face în cadrul proiectului ”CLIMFOR” (www.silvic.usv.ro/climfor/) finanţat de E.E.A. Grants. Acest proiect studiază răspunsul pădurilor la schimbările climatice din ultimii 1000 de ani. În straturile acestui gheţar subteran sunt conservate informaţii privind structura şi dinamica pădurii din zonă în care se află peştera, precipitaţiile care au căzut (tipul, frecvenţa şi intensitatea acestora), precum şi eventualele erupţii vulcanice din Europa care ar fi putut influenţa clima locală.

”Scopul acestui studiu este reconstituirea schimbărilor climatice care au afectat Europa Central-Estică în ultimii circa 2000 de ani. Ne interesează în principal viteza cu care s-a schimbat climatul şi magnitudinea schimbărilor. Asta deoarece cunoscând ce s-a întâmplat în trecut să putem înţelege mai bine schimbările din viitor. Pentru a obţine această reconstituire am făcut un foraj de mai mulţi metri adâncime în Gheţarul Focul Viu, al doilea ca vechime din România şi din Europa, după Gheţarul Scărişoara. Analizând această gheaţă vom putea răspunde la întrebări precum: cât de mult s-a schimbat temperatura în ultimii 2000 de ani, când au avut loc schimbările de temperatură, cât de rapide au fost aceste schimbări. Analizând şi polenul prins în gheaţă, am putea răspunde în ce măsură aceste schimbări climatice au afectat şi vegetaţia. S-a schimbat compoziţia pădurii? Pădure de molid, pădure de brad? Încă nu ştim. Sperăm să avem un răspuns la aceste întrebări la sfârşitul anului viitor când vom termina de analizat carota extrasă”, a spus dr. Aurel Perşoiu, cercetător la Institutul de Speologie ”Emil Racoviţă” – Departamenul Cluj-Napoca.

”Vom încerca să stabilim schimbările paleoclimatice pe baza izotopilor stabili de oxigen pentru temperatură, de carbonaţi pentru cantitatea de precipitaţii, şi de sulfaţi pentru erupţiile vulcanice. Acestea ne vor ajuta să reconstituim climatul din ultimii 2000 de ani”, a spus Carmen Bădăluţă doctorand la Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava, Departamentul de Geografie.

Gheţarul Focul Viu a fost menţionat ca obiectiv turistic de Czaran Gyula la începutul secolului XX, şi descris mai apoi de Valeriu Puşcariu în 1934. A fost studiat începând cu 1948 de cercetătorii Institutului de Speologie ”Emil Racoviţă” Cluj, prima hartă fiind realizată de Prof. Dr. Iosif Viehmann şi Mihai Şerban. Sala de circa 68 m lungme şi 46 m lăţime adăposteşte un bloc de gheaţă cu un volum de circa 25.000 mc (al 3-lea din România după Gheţarul Scărişoara şi Gheţarul din Avenul Borţig. Numele vine de la fapul că printr-o fereastră din tavanul peşterii, razele de soare care cad pe blocul de gheaţă îi dau acestuia un aspect de ”fumegare”, ca şi cum ar adăposti un foc.

Dificultatea cercetărilor este generată de faptul că acest obiectiv turistic se află în pădure, la o distanţă de circa 1 oră de drumeţie de la cel mai apropiat drum auto. Astfel echipamentele necesare (generator de curent, cablu, foreză etc), sunt greu de transportat pe potecile din acea pădure, iar forarea la o temperatură apropiată de 0 grade Celsius, nu este uşoară. La reuşita acestei cercetări a contribuit Administraţia Parcului Natural Apuseni, prin avizarea studiului, personal de la Ocolul Silvic Sudrigiu şi de la Asociaţia Speologică ”Sfinx” Gârda.