Moda ghetelor butucănoase

De un deceniu, cizmele UGG şi-au făcut loc în gardorebele din întreaga lume. Designerii spun că, în ciuda controverselor, vor deveni un accesoriu clasic, obligatoriu, la fel ca şi jeanşii.

Bocancii, mobuţii, cizmele Yeti şi, de la începutul anilor 2000, cizmele UGG s-au impus în modă, în ciuda controverselor privind designul considerat cel puţin butucănos. Urâte de bărbaţi, dar adorate de femei care le consideră drăgălaşe şi comode,  ghetele au coborât reprezentantele sexului frumos de pe tocurile cui cu picioarele pe pământ sau, după caz, în bocanci pentru un aspect rock, în mobuţi (denumirea originală „Moon boots" - n.r.) pentru un look retro, în Yeti boots pentru un aer hippie sau în mult mai apreciatele UGG-uri, pur şi simplu pentru a fi cool.

Dacă unele au ieşit din trend şi au avut doar câte o reapariţie episodică datorată vreunei vedete care dorea să şocheze, UGG-urile tind să devină o piesă clasică după 10 ani în care nu doar că au devenit un „must have" în garderoba femeilor, ci şi o fiţă pentru bărbaţi. Totuşi, istoria cizmelor nu este una foarte „glamour". Purtate de peste 100 de ani în Australia de piloţi sau de fermieri, acestea au fost preluate în anii '60-'70 de surferi pentru a le ţine de cald când ieşeau din ocean.

Istorie controversată

La sfârşitul anilor '70, Brian Smith a dus câteva perechi de cizme în SUA. În primul sezon, australianul a vândut 28 de perechi, iar afacerea s-a extins treptat până în 1995, când compania americană Deckers Outdoor a preluat afacerea lui Smith şi a făcut din încălţămintea butucănoasă din blană de oaie un accesoriu obligatoriu pentru orice garderobă.

În afacerea UGG Australia, cum a fost denumită divizia preluată de Deckers, au fost antrenaţi de-a lungul timpului nenumăraţi designeri faimoşi, printre care Jimmy Choo sau ­Manolo Blahnik. Astfel, au apărut modele cu ţinte, cristale, blană pe dinafară, nasturi, tricotaje sau interpretări artistice.

Istoria brandului nu este însă lipsită de controverse. Deckers a interzis tuturor producătorilor australieni să mai folosească termenul „ugg", ameninţându-i cu o luptă în instanţă. Aceştia din urmă s-au revoltat, spunând că nu pot renunţa la o denumire generică, folosită de zeci de ani.

După 2010

Sute de modele. Designerii şi magazinele de retail au readus în colecţiile din ultimii ani toate modelele care au influenţat moda de-a lungul timpului. Pe piaţă se găsesc atât bocanci, cât şi Yeti boots, mobuţi, dar mai ales UGG-uri în variantele „updatate“: cu nasturi, acoperite de tricotaje, în culori vesele sau pictate. Avantajul principal al acestora rămâne faptul că sunt extrem de comozi şi uşor de depozitat în afara sezonului.

Unii designeri declară că orice e acceptat public schimbă direcţia modei, iar cizmele butucănoase, dar comode, se încadrează în această categorie. Alţii însă sunt vehemenţi la adresa lor, le numesc „papuci de casă" şi spun că numele lor nu poate să vină decât de la „ugly", adică „urât" în limba engleză. Irina Schrotter face parte din prima categorie de designeri, aceia care acceptă supremaţia cizmelor UGG şi care dau recomandări pentru felul în care trebuie purtaţi. „ Orice ar spune stiliştii, trăim într-o epocă în care confortul contează foarte mult.

Sunt un model de încălţăminte extrem de comod, foarte practic şi care oferă confort termic", spune designerul. Schrotter afirmă că foarte multe femei le poartă zi de zi, chiar şi în weekend, la cumpărături sau în drum spre serviciu. „Trebuie să ţinem cont însă că aceste cizme oferă greutate ţinutei în partea de jos, iar de aceea trebuie purtate doar cu colanţi sau cu pantaloni strâmţi", recomandă Irina Schrotter.

Jeanşii acestui secol

În tabăra celor care consideră cizmele UGG o ofensă la adresa modei se situează stilistul Alin Gălăţescu. „Vor ajunge un fel de papuci de oraş, pentru că multe femei le poartă în drum spre serviciu, iar când ajung la muncă îşi pun pantofi cu toc", spune ­Gălăţescu. Acesta afirmă că nu poate da sfaturi despre cum trebuie purtate pentru că un stilist nu poate spune cum se poartă papucii de casă.

Chiar dacă sunt deja de ceva ani la modă, cizmele UGG nu vor dispărea prea curând de pe străzi, spun designerii. „Aşa cum jeanşii s-au impus în cele mai de lux colecţii, deşi au fost creaţii controversate iniţial, şi cizmele UGG vor deveni una din piesele clasice de vestimentaţie care nu vor dispărea prea curând", spune Irina Schrotter. De aceeaşi părere este şi Alin Gălăţescu. „Cizmele UGG sunt un fel de jeans în variantă tragi-comică a acestui secol", consideră el.

Cizme contrafăcute

Nu toată lumea îşi permite să plătească aproximativ 500 de lei pentru o pereche de UGG-uri originale. Variantele ieftine, de 70-80 de lei, prezintă şi un dezavantaj: din cauza blănii artificiale capătă miros.

15 milioane de euro a cheltuit UGG Australia în 2007 pentru reclamă şi promovarea cizmelor ca produse de lux.

Cizmele UGG au priză la vedete

Cele mai receptive la noua modă au fost femeile. De la Cameron Diaz (foto dreapta), Sarah Jessica Parker, Katie Holmes sau Kate Winslet, dar şi româncele Laura Cosoi sau Elena Băsescu, reprezentantele sexului frumos şi-au garnisit garderoba cu cel puţin
câteva perechi. 

Leonardo diCaprio, Bruce Willis sau Shane Warne (foto stânga) au dus moda ghetelor butucănoase şi în garderoba bărbaţilor. În România, moda încă nu a prins în rândul reprezentanţilor sexului tare, dar timpul nu este pierdut, mai ales că reprezentanţii UGG Australia spun că vor să-şi reîndrepte atenţia către cei care au promovat stilul.

Click pe infografie pentru a mări