De Ziua Tăiţeilor, cea mai bună reţetă de tăiţei de casă
0
Atât italienii, cât şi chinezii susţin că au inventat tăiţeii, în fiecare cultură existând poveşti care le susţin punctul de vedere. Indiferent de faptele sau miturile din spatele apariţiei lor, un lucru este cert: tăiţeii au devenit un fel de mâncare popular în întreaga lume.
Călătoriile şi comerţul au contribuit la diversificarea reţetelor şi denumirilor tăiţeilor, astfel încât, în China, cei mai populari tăiţei se numesc ”gan mian”, în Japonia, ”menruin” şi ”ramen”, în Coreea, ”guksu” sau ”myeon”, iar în Thailanda, ”mee”. Pentru că astăzi e ziua tăiţeilor, platformă online de comenzi de mâncare foodpanda a trecut în revistă cele mai interesante informaţii despre paste şi tăiţei, două dintre cele mai populare feluri de mâncare din lume.
Ambele cuvinte, paste şi tăiţei, îşi au originea în limba latină: pastele provin din cuvântul latin ”pasta” (produs de patiserie din aluat, prăjitură), iar tăiţeii, din ”nodus” (nod), care a fost transformat în germanicul ”nudel”.
Principalele ingrediente din care se fac cele două sunt destul de diferite. Astfel, pastele sunt făcute din făină sau semolină din grâu dur, grâu integral, hrişcă, ouă, în timp ce tăiţeii pot fi obţinuţi din grâu, orez, fasole mung, cartofi sau amidon de canna.
Pastele sunt originare din zona Arabiei, iar tăiţeii, din Bazinul Tarimului, din China, în perioada Dinastiei Han de Răsărit.
Dacă pastele se servesc uscate sau proaspete, tăiţeii pot fi serviţi simpli, prăjiţi sau reci, de la o zonă la alta a lumii. Şi forma sub care pot fi consumate diferă: pastele sunt cele mai bune când sunt al dente, iar tăiţeii, când sunt moi.
Tăiţeii şi pastele eliberează energie treptat, de-a lungul unei perioade prelungite, în loc să ofere doar o creştere bruscă a nivelului de energie. Acesta este motivul pentru care sportivii care participă la maratoane consumă tăiţei şi paste în seara de dinaintea cursei.
Tăiţeii se bucură de foarte mare apreciere în Japonia: japonezii au votat tăiţeii instant drept cea mai bună invenţie a secolului 20.
Pastele sunt mult mai uşoare decât tăiţeii, şi pot fi făcute doar din grâu dur - cel puţin asta spune legea din Italia. Ba chiar, în secolul 13, Papa a reglementat standardele de calitate pentru paste.
Cristofor Columb, unul dintre cei mai cunoscuţi iubitori de paste din Italia, s-a născut în octombrie, Luna Naţională a Pastelor.
În fiecare an se mănâncă, în întreaga lume, 95 de miliarde de porţii de tăiţei instant. În China se consumă 42 de miliarde de pachete de tăiţei instant în fiecare an, adică 44% din cantitatea consumată pe întreg globul.
Conform legendelor, în secolul al 13-lea, germanii făceau tăiţei în forme simbolice, de săbii, păsări sau stele şi îi serveau pe post de pâine.
Deşi japonezii au inventat tăiţeii instant, ramen sunt originari din China: ramen este modul în care japonezii pronunţă lo mein, denumirea chinezească a acestui fel de mâncare.
Lungimea tăiţeilor dintr-un pachet de ramen este de 51 de metri, aproximativ egală cu cea a două terenuri de tenis.
Reţetă de tăiţei de casă
Pentru a sărăbători Ziua Tăiţeilor aşa cum se cuvine, vă prezentăm o reţetă simplă de tăiţei de casă, conform retetecalamama.ro.
Ingrediente:
2 ouă (1 ou mare la fiecare 100 de grame de făină)
200 grame de făină
un praf de sare
Mod de preparare:
Ouăle, făina şi sarea se frământă bine, până obţinem un aluat neted, omogen şi elastic. În funcţie de tipul de făină folosit, dar şi de mărimea ouălor, s-ar putea să fie nevoie de lichid în plus, situaţie în care puneţi deoparte un ou bătut, în plus faţă de cantitatea recomandată în reţetă. Puteţi adăuga 1 linguriţă din oul bătut atunci când este necesar să se lege aluatul. La final trebuie să obţineţi un aluat elastic, ferm, mai dens decât cel pentru pâine. Lăsaţi apoi bila de aluat să se odihnească o jumătatea de oră, înfăşurată în folie.
Aluatul se împarte apoi în două, iar jumătate se pune pe blat sau pe masa bine presărată cu făină. Se întinde o foaie cât mai subţire, cu ajutorul sucitorului, în aşa fel încât să obţineţi o formă dreptunghiulară. Cu cealaltă jumătate de aluat se procedează similar. Foile se pun una peste cealaltă, după ce în prealabil s-a presărat un strat de făină între ele. Foile se întind cât se poate de apăsat cu sucitorul, până când le facem cât putem de subţiri, după care se separă şi se lasă la zvântat cam 20 minute, nu mai mult ca să nu se usuce şi să se sfărâme la tăiat.
Foile se rulează, se fac sul, după care se taie cât mai subţire posibil cu un cuţit bine ascuţit, pe lângă degetele cu care presăm sulul de aluat în timp ce tăiem. Fâşiile se răsfiră pe o suprafaţă plană şi se lasă la uscat. Tăiţeii de casă proaspeţi se pot fierbe direct în supa clocotită. Timpul de gătire pentru tăiţeii de casă proaspeţi, care nu s-au uscat, este foarte scurt. Când s-au ridicat la suprafaţa supei, după aproximativ 3 minute, sunt gătiţi.
Se încarcă comentariile...
