Putin şi generalii săi fac planuri de război

Putin şi generalii săi fac planuri de război

Pre;edintele rus Vladimir Putin

Liderul de la Kremlin le-a trasat sarcină oficialilor din domeniul apărării să neutralizeze toate ameninţările la adresa securităţii Rusiei, inclusiv cele generate de sistemul antirachetă al NATO. Moscova îşi consolidează apărarea aerospaţială ca răspuns la scutul antirachetă american din Europa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, în cursul unei serii de întâlniri cu înalţi oficiali din industria apărării, că Moscova trebuie să înfrunte ameninţările la adresa securităţii naţionale reprezentate de apărarea strategică antirachetă, precum şi de un război informaţional, relatează Sputnik News.
 
„Sarcina noastră este să neutralizăm eficient orice ameninţări militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv pe cele legate de crearea apărării antirachetă, de implementarea conceptului de atac global, de războaiele informaţionale”, a spus liderul de la Kremlin.
 
Rusia îşi îndeplineşte toate obligaţiile internaţionale atunci când proiectează şi construieşte sisteme avansate de arme, a dat asigurări Putin.
 
Deranjat de scutul de la Deveselu
 
Pe de altă parte, liderul de la Kremlin susţine că alte ţări nu şi-au îndeplinit obligaţiile, oferind ca exemplu sectorul apărării antirachetă, în care încearcă să obţină un avantaj unilateral. “În această privinţă, voi nota că vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a asigura echilibrul strategic al forţelor. Considerăm tentativele de a-l schimba sau distruge extreme de periculoase”, a adăugat el.
 
Statele Unite au operaţionalizat, în luna mai, baza sistemului antirachetă de la Deveselu, în valoare de 800 de milioane de dolari. Scutul antirachetă din Polonia va fi finalizat până la finele anului 2018, completând linia de apărare de pe flancul estic şi sudic al NATO. 
 
Rusia a criticat în repetate rânduri sistemul, spunând că reprezintă o încălcare a tratatelor semnate şi pun în pericol echilibrul strategic în regiune. Mai mult, Moscova a ameninţat voalat România pentru că îl găzduieşte.
 
Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
 
Rusia îşi consolidează apărarea aerospaţială ca răspuns la scutul antirachetă american din Europa
 
Rusia ar putea să desfăşoare "sisteme de arme suplimentare care să neutralizeze posibilele lovituri de pe teritoriul ţărilor ce găzduiesc elemente ale sistemului american antirachetă în Europa, ca reacţie la implementarea sistemului de apărare antirachetă al SUA pe continentul european", a declarat luni, într-un interviu pentru agenţia de presă RIA Novosti, Viktor Ozerov, preşedintele Comisiei de Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus).
 
"O măsură simetrică din partea noastră la instalarea sistemului antirachetă al SUA în Europa ar fi o desfăşurare suplimentară a unor sisteme de arme capabile să neutralizeze posibilitatea aplicării unor lovituri de pe teritoriul ţărilor care găzduiesc facilităţile americane", a afirmat senatorul rus, potrivit căruia Rusia monitorizează în permanenţă situaţia legată de sistemul de apărare antirachetă al SUA în Europa şi este "pregătită să răspundă". 
 
"În faţa noastră stau două sarcini — depăşirea mijloacelor de apărare aeriană şi protecţia împotriva unor posibile atacuri", a subliniat Ozerov, indicând că, din câte ştie, Statul Major al armatei ruse se ocupă de aceste două sarcini, de fapt o "sarcina dublă şi anume aceea de a contracara facilităţile care se află în zonele de poziţionare trei şi patru a scutului antirachetă american în Europa'. 
 
În acest context, Rusia se vede obligată să-şi consolideze sistemul de apărare aerospaţială la graniţa sa de vest, printre măsurile vizate figurând desfăşurarea de rachete S-400 în Kaliningrad, enclavă rusă între Lituania şi Polonia, a declarat Viktor Ozerov.
 
"Ca răspuns la acest gen de ameninţări, trebuie să consolidăm sistemul de apărare aerospaţială pe această direcţie şi să angajăm forţe şi mijloace suplimentare (...), a afirmat oficialul rus, indicând că în acest evantai de măsuri figurează şi desfăşurarea de sisteme de rachete antiaeriene S-400 (cel mai nou sistem în domeniu, extrem de sofisticat) şi rachete Iskander (capabile să transporte focoase nucleare), precum şi crearea de noi unităţi militare în vestul şi sudul Rusiei. 
 
El a menţionat că unul dintre argumentele invocate de Rusia în legătură cu desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa a vizat temerile că infrastructura creată ar putea fi transformată rapid pentru instalarea de arme ofensive. "Astăzi, aceste temeri sunt confirmate", susţine Ozerov. 
 
Moscova va continua politica de agresiune
 
Directorul US National Intelligence Agency, James Clapper, a declarat în în cadrul unei audieri a Comitetului pentru Afaceri de Securitate a Camerei Reprezentanţilor, că Rusia va continua politica de agresiune împotriva Ucrainei şi a alianţei NATO, susţine directorul US National Intelligence Agency, James Clapper, în cadrul unei audieri a Comitetului pentru Afaceri de Securitate a Camerei Reprezentanţilor, scrie Radio Liberty.
 
În opinia sa, Rusia îşi va menţine în continuare prezenţa armata în estul Ucrainei.„Este clar că Rusia vrea să-şi menţină influenţa în Ucraina, o regiune tradiţională din aşa-zisa „Marea Rusie” … cred că situaţia actuală de pat va continua”, – a spus Clapper.
 
Fostul consilier al  Consiliul Naţional de Securitate din SUA sub preşedinţii George W. Bush şi Barack Obama, Paul D. Miller, care în urmă cu patru ani a prezis invazia rusă din Ucraina , scrie într-un articol pentru revista americană „Foreign Policy“ că „urmează statele baltice“. 
Condiţii internaţionale favorabile
 
Acum Putin s-a trezit în condiţiile internaţionale cele mai favorabile de la sfârşitul războiului rece pentru continuarea expansiunii ruseşti. Unitatea Europei este zguduita, iar următorul preşedinte american se pare că favorizează sincer Rusia, explică Miller.
 
„Urmatorul pas al lui Putin este mai periculos decât cele anterioare, deoarece va invada ţările baltice, care sunt membre ale NATO, – crede autorul. El nu va trimite peste o graniţă contingente de soldaţi ruşi în uniforme. În schimb, Putin va provoca o criză armată, folosind marionete dispensabile, probail în următorii doi ani”, – este de părere Miller.
 
 Posibil că letonienii şi estonienii vorbitori de limba rusă vor începe să protesteze, vor cere apărarea drepturilor lor, pretinzând persecuţii şi vor cere „protecţie internaţională”.  Să nu vi se pară suspect de bine înarmată şi antrenată o mişcare de tip „Frontul Popular pentru Eliberarea Balticii Ruse”, scrie Miller.
 
citeste totul despre: