Cum îşi justifică Mihail Gorbaciov plecarea de la putere, decizie care a oficializat destrămarea URSS

Mihail Gorbaciov luând cuvântul în Sovietul Suprem în august 1991 FOTO EPA-EFE

Ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, spune că nu a folosit forţa pentru a rămâne la putere deoarece acest lucru ar fi dus la un război civil cu „consecinţe imprevizibile”.

Mihail Gorbaciov, în vârstă de 90 ani, încearcă să se justifice în faţa nostalgicilor după Uniunea Sovietică la 30 de ani de la destrămarea fostului imperiu, unul dintre cele mai sângeroase din istorie.

Discursul ultimului lider sovietic este plin de regrete. El afirmă, de exemplu, că perioada dinainte de a-şi anunţa plecarea de la putere a fost una neagră pentru el.

„Acelea au fost zilele negre pentru Uniune şi Rusia. Şi zile negre pentru mine, deşi nu mi-am pierdut cumpătul. Am semnat un decret privind demisia preşedintelui URSS, cred că nu aveam dreptul să acţionez altfel”, a declarat Gorbaciov pentru agenţia de presă TASS.

Mihail Gorbaciov a fost singurul preşedinte al Uniunii Sovietice, un post înfiinţat în martie 1990 după patru ani de reforme - perestroika şi glasnost - prin care s-a dorit impulsionarea unui imperiu muribund.

Gorbaciov spune că nu s-a gândit nicio clipă să recurgă la forţă pentru menţinerea Uniunii Sovietice. El enumeră două motive: „În primul rând, în acest caz aş fi încetat să mai fiu eu însumi. Şi, în al doilea rând, o astfel de decizie ar fi presupus un conflict civil acut cu consecinţe imprevizibile”.

Ultimul lider sovietic a denunţat din nou Acordul de la Belavejskaia Puşcea, din 8 decembrie 1991, prin care liderii de la acea vreme ai Belarusului, Rusiei şi Ucrainei puneau bazele Comunităţii Statelor Independente şi trimiteau URSS la lada de gunoi a istoriei.

„Imediat după Acordul de la Belavejskaia, am făcut o declaraţie în care am subliniat că soarta unui stat multinaţional nu poate fi determinată de voinţa liderilor celor trei republici. Această problemă ar trebui rezolvată doar prin mijloace constituţionale. Am condamnat apariţia grăbită a acestui document. El nu a fost discutat nici de populaţie, nici de Sovietele Supreme ale republicilor, în numele cărora a fost semnat”, a spus Gorbaciov, care şi-ar fi dorit semnarea unui nou tratat unional.

Mihail Gorbaciov a demisionat din funcţia de preşedinte al Uniunii Sovietic la 25 decembrie 1991. Uniunea Sovietică a dispărut oficial pe 31 decembrie 1991, după 69 de ani şi o zi de existenţă.

Vladimir Fedorovski, fost diplomat sovietic şi traducător pentru liderul sovietic Leonid Brejnev, este de părere că URSS s-a destrămat pentru că ultimul său Mihail Gorbaciov nu a vrut să facă război. Aleksandr „Iakovlev (cunoscut ca părintele glasnost, n. red.) mi-a spus că reacţia preşedintelui sovietic îi amintea de destinul ţarului Nicolae al II-lea la începutul Revoluţiei Ruse. El nu îşi dorea reproducerea unui război civil. A făcut o comparaţie mai recentă: imaginaţi-vă o Iugoslavie de o sută de ori mai mare şi cu 30.000 de focoase nucleare”, dezvăluie Fedorovski într-un interviu acordat pentru „Le Figaro”.

Potrivit lui Fedorovski, destrămarea Uniunii Sovietice poate fi explicată printr-o „oarecare aliniere a planetelor cu mai multe fenomene politice şi economice care s-au interpus”. „Andropov şi-a imaginat că Gorbaciov ar fi urmat aceeaşi strategie ca Deng Xiaoping în China: ar fi permis deschiderea graduală a economiei păstrând în acelaşi timp controlul complet asupra politicii. (...) Dar administraţia Gorbaciov a comis erori considerabile de gestiune economică. Au pierdut iniţial controlul bugetar al ţării adoptând legea întreprinderilor, care a permis şefilor de întreprinderi (primii oligarhi) să ia toată puterea asupra sectorului economic. (...) În acelaşi timp, liderii sovietici au subestimat tensiunile naţionale, chiar naţionaliste din interiorul URSS”, spune Fedorovski.

Conform unui sondaj publicat recent, 62% dintre ruşi sunt nostalgici după Uniunea Sovietică. Unul dintre nostaligici este preşedintele rus Vladimir Putin, care a calificat prăbuşirea Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”. Însă Putin face această afirmaţie pentru a da sens politicii sale neoimperiale, în care desconsideră voinţa altor popoare.

De altfel, raportarea faţă de Uniunea Sovietică este total altfel în afara Rusiei, mai ales în Europa Centrală şi de Est. Spre deosebire de Putin, Donald Tusk, fostul premier al Poloniei şi preşedinte al Consiliului European, consideră dispariţia Uniunii Sovietice drept o „binecuvântare”.