„Furtuna perfectă“ a distrus civilizaţiile Epocii de Bronz: „Cu toată tehnologia noastră, nu suntem imuni la aşa ceva nici acum“
0Un istoric susţine că a descoperit ce a condus la decăderea Egiptului Antic şi la colapsul altor civilizaţii din Epoca de Bronz. Acestea ar fi fost lovite de o „furtună perfectă“, adică o combinaţie de dezastre naturale în faţa cărora egiptenii, babilonienii, minoicii şi micenienii au fost neputincioşi. „Dacă s-a întâmplat o dată, se poate întâmpla din nou. Cu toată tehnologia noastră, nu suntem imuni la aşa ceva“, declară istoricul.
Egiptenii antici, babilonienii, micenienii şi minoicii erau societăţi mari, interconectate în urmă cu 3.200 de ani. Astfel, colapsul uneia le-a afectat şi pe celelalte având loc un efect de domino, susţine profesorul Eric Cline, directorul Institutului Arheologic din cadrul universităţii americane „George Washington“.
„Furtuna perfectă“ - o serie de dezastre naturale cu o succesiune rapidă
Profesorul susţine că o serie de secete, de foamete, de schimbări climaterice, de cutremure, invazii şi războaie civile, care au avut loc între 1225 î.Hr. Şi 1177 î.Hr., într-o succesiune rapidă, ar fi fost de vină pentru distrugerea acestor civilizaţii.
„În mod normal, dacă o cultură se confruntă doar cu o singură asemenea tragedie, îi poate face faţă, poate supravieţui. Dar ce se întâmplă dacă au loc toate, într-o succesiune rapidă? Cred că civilizaţiile de la finalul Epocii de Bronz au fost pur şi simplu incapabile să scape de «furtuna perfectă». Economiile şi culturile înfloritoare din acea perioadă, care se întindeau din Grecia în Egipt şi Mesopotamia, au încetat pur şi simplu să existe. Rutele de comerţ au fost abandonate, la fel şi sistemele de scriere, tehnologia avansată sau arhitectura monumentală“, declară profesorul Cline pentru „Haaretz“.
„Oamenii Mării“ ar fi fost învinuiţi pe nedrept pentru distrugerea civilizaţiilor
Înainte de teoria profesorului Cline, se credea că de vină pentru distrugerea acestor civilizaţii ar fi un fel de piraţi denumiţi „Oamenii Mării“. Acest popor nomad a fost învinuit că a invadat şi distrus mari părţi din Egiptul Antic, din Micena sau din regatul Mitanni.
Totuşi, profesorul Cline spune în volumul său „1177î.Hr. Anul în care Civilizaţia s-a prăbuşit“ (1177 BC The Year Civilisation Collapsed) că Oamenii Mării ar fi fost învinuiţi pe nedrept pentru distrugerea acestor mari civilizaţii.
Deşi raidurile lor au reprezentant o ameninţare majoră, la mijloc s-au aflat forţe mai mari, este de părere prof. Cline. O analiză recentă a polenului descoperit într-o mostră luată din Marea Galileei de cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv şi de cei de la Universitatea din Bonn a demonstrat că anii dintre 1250 şi 1100 î.Hr. au fost cei mai secetoşi din Epoca Bronzului şi cea a Fierului. Tablete de lut descoperite în Afek (Israel), în Huttusa (Turcia), în Emar (Mesopotamia) şi în Ugarit (Siria) sugerează şi ele că zona a fost lovită de o secetă puternică.
„Dacă s-a întâmplat o dată, se poate întâmpla din nou“
Profesorul Cline spune că fiecare dintre aceste civilizaţii se bazau una pe alta pentru comerţ, iar dezastrul uneia a fost împărtăşit şi de celelalte. „Aş susţine că civilizaţiile de la Mediterană şi din Orientul Apropiat erau atât de legate încât, atunci când una s-a prăbuşit, au căzut şi celelalte, una câte una, ca piesele de domino. Acest lucru ar trebui să fie o avertizare pentru noi: dacă s-a întâmplat o dată, se poate întâmpla din nou“, declară prof. Cline, citat de „Daily Mail“.
Profesorul Cline avertizează că se pot vedea paralele între evenimentele care au condus la prăbuşirea acestor societăţi antice şi cele care au loc în zilele noastre. Mai mult, Cline sugerează că Statul Islamic ar putea fi echivalentul contemporan al „Oamenilor Mării“, dând naştere la migraţie în masă şi destabilizând teritoriile invadate.
„Cu toată tehnologia noastră, nu suntem imuni la aşa ceva“, conchide prof. Cline.
