ANALIZĂ Război rece între Statele Unite şi China în timp de pandemie

În plină pandemie COVID-19, preşedintele SUA Donald Trump suspendă finanţarea către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Casa Albă vrea o „reformare“ a organizaţiei şi să schimbe conducerea pro-China din fruntea OMS.

Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că a dat instrucţiuni administraţiei sale să suspende finanţarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru că agenţia a „eşuat în misiunea sa de bază” privind răspunsul la epidemia de Covid-19, relatează BBC.

Trump a acuzat organizaţia ONU că a gestionat greşit şi a muşamalizat răspândirea coronavirusului după ce acesta a fost depistat în China şi a spus că trebuie trasă la răspundere.

Preşedintele, criticat la rândul lui pentru felul în care a gestionat criza sanitară în SUA, a mai acuzat recent OMS că este părtinitoare cu China.

„Ordon administraţiei mele să oprească finanţarea în timp ce are loc o analiză pentru a stabili rolul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în grava gestionare proastă şi muşamalizarea răspândirii coronavirusului”, a spus Trump la o conferinţă de presă ce a avut loc la Casa Albă marţi seară. „OMS a eşuat în misiunea sa de bază şi trebuie trasă la răspundere”.

Secretarul general al ONU António Guterres a transmis ulterior că „nu este momentul” să fie reduse fondurile OMS.

SUA este cel mai important finanţator al OMS, oferind 400 de milioane de dolari pe an, puţin sub 15% din bugetul total al agenţiei.

Contribuţia Chinei în 2018-2019 a fost de aproximativ 76 de milioane de dolari şi aproximativ 10 milioane de dolari au reprezentat finanţări voluntare, potrivit site-ului OMS.

Organizaţia a lansat un apel în martie pentru 675 de milioane de dolari în sprijinul luptei împotriva pandemiei şi este aşteptat să relanseze un altul pentru 1 miliard de dolari.

SUA vor „să schimbe radical” funcţionarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pe care o critică vehement pentru modul în care a gestionat începutul pandemiei de COVID-19, a declarat marţi şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, citat de AFP.

„Noi trebuie să ne asigurăm că banii pe care îi cheltuim – dolarii contribuabililor americani, banii care vin de la oameni de aici din SUA – sunt utilizaţi cu înţelepciune şi pentru misiunea prevăzută”, a explicat Mike Pompeo.

„În trecut, OMS a făcut treabă bună. Din păcate, de această dată, ea nu a făcut tot ceea ce putea să facă mai bine şi astfel trebuie să facem presiuni pentru a schimba radical aceasta”, a adăugat el. Pompeo a evocat, fără să ofere mai multe precizări, „o decizie diferită astfel încât aceste misiuni importante pentru sănătatea mondială” să fie „efectiv îndeplinite”.

Secretarul de stat american şi-a reiterat acuzaţiile împotriva Beijingului, care – potrivit Washingtonului – a întârziat să comunice restului lumii gravitatea reală a epidemiei. Dar, întrebat despre voinţa unor aleşi americani de a „pedepsi” China, el nu şi-a afişat clar intenţiile, notează AFP.

„Cei care nu au acţionat în mod potrivit şi au indus în eroare ori nu au împărtăşit informaţiile cum trebuia sau, cinstit vorbind, care au dus campanii de dezinformare, sunt sigur că vor trebui să dea socoteala la momentul potrivit”, a afirmat şeful Departamentului de Stat.

Pionii Chinei

Profitând de tendinţa americană a ultimilor ani de retragere din prim planul sistemului internaţional, China ocupă locurile rămase vacante. Este ceea ce se întâmplă şi în cazul OMS, dar nu numai.

China controlează în prezent, într-o manieră mai mult sau mai puţin directă, şi FAO (agenţia ONU pentru combaterea foametei în lume) şi Comisia pentru dezvoltare industrială şi Comisia pentru telecomunicaţii internaţionale. Până de curând China avea şi controlul asupra conducerii Interpol. Tot China participă cu mare interes la misiuni de pace ONU în ţări ca Sudanul de Sud, îşi măreşte contribuţiile pentru diferite alte organisme internaţionale şi încearcă să-şi pună amprenta pe documentele emise de acestea, scrie „Le Figaro“

”China este pe cale de a prelua puterea totală la ONU”, spune un diplomat francez care şi-a petrecut o mare parte a carierei la sediul ONU de la New York.

”Obiectivul Chinei este de a impune un nou limbaj al Naţiunilor Unite şi de a reinterpreta toate documentele care apără drepturile omului, despre care chinezii spun că au rezultat din valorile occidentale pe care noi li le-am impus. Încearcă să construiască o mare coaliţie anti-drepturile omului şi anti-occidentale”, spune diplomatul

În privinţa actualului director etiopian al OMS, trebuie spus că legăturile dintre China şi Etiopia trebuie privite sub mai multe aspecte. ”China a reuşit să creeze un bloc de state africane care îi votează toate iniţiativele pe care această ţară le propune Naţiunilor Unite”, spune Valérie Niquet, autoare a unui studiu pe acest subiect care urmează să apară sub egida Fundaţiei pentru cercetări strategice (FRS).

Ori în acest bloc Etiopia ocupă un loc aparte. China are legături foarte strânse cu această ţară şi cu actualii săi lideri de orientare marxistă, iar investiţiile importante pe care China le-a făcut în ultimii ani în Etiopia au contribuit din plin la creşterea economică anuală de cca 9% a acesti ţări.

Pe de altă parte, ţinând cont că China este un finanţator constant al Uniunii Statelor Africane (UA), nu ar trebui să ne mire faptul că preşedintele UA a luat apărarea OMS împotriva atacurilor preşedintelui Trump.

De asemenea, nu trebuie uitat că alegerea, în 2017, la conducerea OMS, a lui Tedros Adhanom Ghebreyesus, fost membru al unui important partid de orientare comunistă din ţara sa, nu a fost posibilă decât cu susţinerea Chinei. Pe tot parcursul mandatului său el a evitat constant să facă orice fel de critică la adresa Chinei.

”De la începutul mandatului său, OMS a susţinut toate declaraţiile Chinei. OMS a răspuns inclusiv solicitării Chinei ca Taiwanului să nu-i fie acordat statutul de observator în OMS. Organizaţia a încetat practic să-şi joace rolul pentru care a fost creată”, spune Valérie Niquet.

Diplomaţia ”măştilor”

De la începutul pandemiei Beijingul duce o adevărată ofensivă de tip soft power pe plan mondial şi îşi alege ţintele cu mare atenţie. Când trimite echipamente medicale în Italia, China are în vedere că această ţară este cel mai important susţinător european al megaproiectului chinez de infrastructură care vizează refacerea celebrului Drum al Mătăsii. Când trimite măşti de protecţie în Olanda, China nu uită că această ţară va decide în iunie a.c. dacă îşi va deschide sau nu piaţa pentru tehnologiile 5G de la Huawei. Şi aşa mai departe.

Dar acţiunile Chinei, ţară care exportă în lume acum, să nu uităm, pentru a treia oară un virus apărut pe teritoriul ei (după Sars şi virusul gripei aviare), se lovesc în ultima vreme de reacţii critice din ce în ce mai energice. Acordarea dreptului Chinei de a numi un reprezentant în Consiliul pentru drepturile omului de la ONU a stârnit o reacţie vehementă din partea mai multor ONG-uri. ”Este aberant şi imoral ca ONU să permită unui guvern opresiv ca cel al Chinei să joace un rol cheie în selectarea celor responsabili cu normele internaţionale privind drepturile omului”, spune Hillel Neuer, director UN Watch. ”E ca şi cum ai pune un piroman şef al pompierilor”, adaugă acesta.

Ţările europene îşi ascund din ce în ce mai puţin iritarea în raport cu acţiunile Chinei, mai ales când autorităţile chineze încearcă să rescrie istoria actualei pandemii chiar pe teritoriul Europei. Şi există din ce în ce mai multe semne de îngrijorare cu privire la măsura în care ţările europene au devenit dependente de echipamentele medicale din China, dar şi, în general, din punct de vedere economic. ”Imaginea pe care China vrea să şi-o formeze este profund deformată.

Nu cred că va reuşi să convingă o lume întreagă că modelul său este mai bun decât cel occidental. Chinei i s-a oferit un loc pe care nu-l merită pe scena mondială. S-a spus că, în timp, se va schimba, dar nu e aşa. Cei care o conduc nu vor decât să-şi păstreze puterea. China nu respectă de fapt nici o regulă”, spune Valérie Niquet, care se arată nedumerită de faptul că China şi SUA sunt puse adesea pe acelaşi plan: ”Nu America a dus în lume acest virus ci China. Responsabilităţile trebuie foarte clar stabilite. Chiar dacă pentru asta va fi nevoie de decizia unui tribunal internaţional”.

China dă asigurări că „nu vrea” un război de propagandă

China, acuzată în Germania că vrea să influenţeze înalţi funcţionari pentru a se exprima pozitiv despre modul în care a gestionat pandemia de COVID-19, a respins aceste acuzaţii, asigurând că „nu vrea un război de propagandă”, potrivit France Presse.

Cotidianul german Die Welt a afirmat luni că înalţi funcţionari şi angajaţi în ministere au fost invitaţi „să se exprime în termeni pozitivi despre modul în care China a gestionat epidemia de coronavirus”.

Publicaţia a declarat că se bazează pe un document confidenţial al Ministerului de Externe german, care însă a refuzat să confirme sau să infirme aceste informaţii.

La solicitarea AFP, Ministerul de Externe chinez a dat asigurări că ţara sa este hotărâtă să-şi „consolideze cooperarea internaţională împotriva epidemiei”.

„Obiectivul nostru este de a proteja mai bine viaţa şi sănătatea populaţiei noastre şi de a menţine securitatea sanitară mondială, nu de a ne face apreciaţi de alţii”, s-a apărat MAE chinez într-un comunicat.

China – unde primele cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost semnalate în decembrie – a reuşit în prezent să limiteze puternic epidemia de COVID-19 pe teritoriul său.

Guvernul chinez a oferit în ultimele săptămâni măşti, combinezoane de protecţie şi mănuşi ţărilor grav afectate de COVID-19. Beijingul a trimis de asemenea experţi medicali, în special în Italia.

Cu toate acestea, China este acuzată de unii critici că doreşte să obţină profit din ajutorul pe care îl oferă, în special ţărilor europene, pentru a-şi promova modelul politic.

„Nu avem nevoie de laude şi nici intenţia de a începe un război de propagandă”, susţine MAE chinez.

Beijingul contestă ideea că acest nou coronavirus ar fi apărut în China şi scoate în evidenţă ajutorul acordat ţărilor occidentale „cu scopul de a prezenta Republica Populară Chineză drept un partener demn de încredere’, a apreciat Oficiul federal pentru protecţia Constituţiei (BfV).