Analiză. Cu ce arme se războiesc cei doi preşedinţi ai Venezuelei INFOGRAFIE

Nicolas Maduro şi Juan Guaido, cei doi preşedinţi ce se războiesc în Venezuella

Procurorul general al Venezuelei a cerut Curţii Supreme să-i interzică liderului opoziţiei, Juan Guaido, să părăsească ţara şi, în plus, a cerut îngheţarea conturilor sale bancare. Parlamentul venezuelean, controlat de opoziţie, a numit marţi „reprezentanţi diplomatici“ (ambasadori şi însărcinaţi cu afaceri) în state care l-au recunosc pe liderul său, Juan Guaido, drept preşedinte interimar al ţării.

Curtea Supremă de Justiţie din Venezuela a deschis o anchetă împotriva lui Juan Guaido, liderul opoziţiei şi preşedinte interimar autoproclamat, i-a interzis să părăsească ţara şi i-a blocat conturile bancare până la finalizarea investigaţiei, relatează BBC. Preşedintele interimar este acuzat că a ajutat alte ţări să intervină în problemele interne din Venezuela. 

În calitate de preşedinte al Parlamentului din Venezuela, Juan Guaido, beneficiază de imunitate, în afara cazului în care investigaţia este ordonată de Curtea Supremă. Deschiderea anchetei a fost posibilă deoarece cei 32 de membri ai Curţii îi sunt loiali preşedintelui Nicolas Maduro.

Parlamentul venezuelean, controlat de opoziţie, a numit marţi „reprezentanţi diplomatici“ (ambasadori şi însărcinaţi cu afaceri) în state care l-au recunosc pe liderul său, Juan Guaido, drept preşedinte interimar al ţării, relatează AFP.

 Juan Guaido, care a condus şedinţa parlamentară în cursul căreia acestei numiri au fost aprobate, a profitat de moment pentru a se adresa celor 2,3 milioane de venezueleni care, conform ONU, au părăsit ţara din 2015 din cauza gravei crize economice.

"Vă ducem lipsa. Aceştia sunt reprezentanţii voştri, care vor veghea asupra intereselor voastre, dar şi asupra întoarcerii voastre rapide în patrie", a declarat el în aplauzele deputaţilor.

Pe cine se sprijină Maduro

  Armata: forţele armate din Venezuela sunt considerate coloana vertebrală a guvernului, iar joi, ofiţerii militari de rang înalt au reafirmat sprijinul pentru Maduro. Din cei 32 de miniştri ai cabinetului, nouă sunt din rândul militarilor şi conduc portofolii precum Apărare, Interne, Agricultură şi Serviciul de Informaţii, precum şi gigantul petrolier de stat PDVSA, care contribuie cu 96% din veniturile ţării.

Armata controlează, de asemenea, un post de televiziune, o bancă şi o unitate de asamblare a vehiculelor, dar şi alte companii. Dar unitatea armatei s-a şubrzit. Atşatul militar al Venezuelei la Washington, colonelul Jose Luis Silva, a anunţat sâmbătă că nu-l mai recunoaşte pe Maduro ca preşedinte legitim şi ia îndemnat pe "fraţii săi militari" să-l sprijine pe Guaido.

- Creditorii şi aliaţii internaţionali: China, cel mai mare creditor al Venezuelei, cu aproximativ 20 de miliarde de dolari , a declarat joi că se opune "interferenţelor externe" după ce Statele Unite şi alte state aliate l-au recunoscut-o pe Guaido drept preşedinte interimar.

Cel de-al doilea creditor al Venezuelei, Rusia, îl susţine şi militar pe Maduro: în decembrie a trimis două bombardiere şi aproximativ 100 de ofiţeri în Caracas pentru exerciţii comune. Preşedintele Vladimir Putin li-a exprimat sprijinul pentru acesta. Ţări precum Turcia, Cuba, Bolivia, Uruguay şi Mexic - precum şi Iranul şi Coreea de Nord - continuă să-l recunoască pe Maduro.

- Justiţie: Curtea Supremă de Justiţie a Venezuelei (TSJ) sprijină regimul Maduro. Judecătorii Curţii au fost aleşi de Adunarea Naţională pro-guvernamentală în decembrie 2015, cu doar câteva zile înainte ca opoziţia să fi preluat controlul Legislativului.

Începând cu anul 2016, instanţa supremă a anulat toate deciziile Parlamentului legitim ales. Joi, Curtea şi-a reiterat sprijinul acordat regimului Maduro.

Procurorul general al Venezuelei, Tarek William Saab, este loial lui Maduro.

- Adunarea Constituantă Naţională: Maduro a convocat adunarea pro-guvernamentală după patru luni de proteste  ale opoziţiei care au făcut în jur de 125 de morţi în 2017. Are puteri absolute şi serveşte drept legislativ de facto. Opoziţia spune că a fost creată ilegal.

- Autoritatea electorală: Consiliul Electoral Naţional (CNE), care se ocupă de desfăşurarea alegerilor, este prezidat de un apopiat al lui Maduro, Tibisay Lucena. Sub conducerea sa, mai multe partide de opoziţie au fost descalificate iar, joi, a emis o declaraţie de susţinere a lui Maduro.

Hotărârile judecătorilor pro-guvernamentali şi ale CNE au împiedicat eforturile de opoziţie de a organiza un referendum pentru revocarea preşedinţiei lui Maduro în 2016, un vot permis în temeiul constituţiei.

Partidele de opoziţie au refuzat să participe la ultimele alegeri, inclusiv la prezidenţialele din 2018, în care Maduro a fost reales, spunând că nu există garanţii de imparţialitate. Opoziţia susţine că Maduro a fost reales prin fraudă.

 Cine îl sprijină pe Guaido

- Sprijin internaţional: Statele Unite, împreună cu mai multe ţări din America Latină şi din Uniunea Europeană, au refuzat să recunoască realegerea lui Maduro.

Când Guaido s-a proclamat preşedinte interimar, SUA l-a recunoscut imediat. Alte ţări, inclusiv Brazilia, Columbia, Argentina şi Australia, au făcut acelaşi lucru. Duminică, Israelul a spus că îl va recunoaşte pe Guaido preşedinte.

Şase ţări europene - Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Ţările de Jos - au cerut sâmbătă ca Venezuela să organizeze noi alegeri, în caz contrar îl vor recunoaşte pe Guaido ca lider interimar.

Unele ţări europene, precum Grecia, îl susţin încă pe Maduro. Şeful Organizaţiei Statelor Unite ale Americii, uruguayanul Luis Almagro, îl sprijină, de asemenea, pe Guaido.

- Adunarea Naţională: Parlamentul, controlat de opoziţie în urma alegerilor din 2015, când o coaliţie de partide de opoziţie a „administrat“ cea mai mare înfrângere electorală de până acum regimului de stânga.

După preluarea funcţiei pe 5 ianuarie, Guaido, în vârstă de 35 de ani, a început să facă presiuni pentru formarea unui „guvern de tranziţie“ şi noi alegeri, chemând armata să nu mai susţină regimul Maduro, promitând, în schimb, amnistii.

- Justiţia în exil: Un tribunal suprem venezuelean aflat în exil, cu membri numiţi de Adunarea Naţională, a salutat miercuri „voinţa" lui Guaido de a prelua funcţia de lider în aşteptarea unor noi alegeri.

 Rusia şi China, îngrijorate pentru banii împrumutaţi lui Maduro

   Preşedintele Nicolas Maduro a dat asigurări că Venezuela îşi va achita datoriile externe, liderul de la Caracas afirmând într-un interviu acordat miercuri agenţiei ruse de presă RIA, că ţara sa îşi onorează întotdeauna obligaţiile.

Maduro a răspuns astfel unei întrebări referitoare la garanţiile pe care le-ar putea oferi privind plata datoriilor Venezuelei către Rusia şi China.

Marţi, Serghei Storceak, adjunct al ministrului de finanţe al Rusiei, apreciase că Venezuela va avea probleme cu plata datoriei externe, după sancţiunile impuse de SUA companiei petroliere de stat PDVSA. Rusia, aliat vechi al Venezuelei, a fost pentru regimul de la Caracas un creditor de ultimă instanţă. Compania rusă Rosneft a împrumutat sau a deschis linii de credit pentru Venezuela în valoare de cel puţin 17 miliarde de dolari în ultimii 12 ani.

Storceak a afirmat că "acum totul depinde de armată, de soldaţi şi de cât de loiali vor fi faţă de datoria şi jurământul lor. Este greu, imposibil de făcut o altă evaluare".

Miercuri, Maduro a declarat agenţiei RIA că armata venezueleană dă dovadă de loialitate faţă de autorităţile legitime.

Preşedintele venezuelean a susţinut şi că sancţiunile americane împotriva PDVSA sunt ilegale. Aceeaşi apreciere o făcuse cu o zi în urmă şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, care a afirmat că măsurile luate de Statele Unite reprezintă o tentativă de confiscare a activelor de stat venezuelene.