Ştirile false alimentează criza etnică şi religioasă din Nigeria

FOTO AFP

Dezinformarea riscă să agraveze tensiunile etnice şi religioase din Nigeria, potrivit comentatorilor şi analiştilor, într-un context de îngrijorare crescândă cu privire la securitate şi la relaţiile fragile ale comunităţii, scrie AFP.

În lunile şi săptămânile pemergătoare alegerilor recente, au apărut multe acuzaţii false legate de politicieni şi partidele lor, parte a unor tentative deliberate de a modela contextul de dinaintea scrutinului.

Cea mai numeroasă naţiune a Africii este deseori descrisă ca fiind la marginea prăpastiei.

Ameninţările legate de securitate includ islamiştii Boko Haram din nord-est şi violenţele dintre păstori nomazi şi fermieri din statele centrale. Acestea din urmă reprezintă în primul rând o bătălie pentru apă şi pământ, dar cei implicaţi au fost polarizaţi de-a lungul unor linii etnice şi religioase, într-o ţară cu peste 250 de grupuri etnice.

Simon Kolawole, fost editor al ziarului nigerian ThisDay şi fondator al site-ului de ştiri The Cable, a declarat că minciunile deghizate în ştiri „pun şi mai mult în pericol natura etnică şi religioasă delicată a Nigeriei“.

Ministrul informaţiilor, Lai Mohammed, a afirmat că dezinformarea şi discursul urii „ameninţă pacea, unitatea, securitatea şi întreaga existenţă a nigerienilor“.

Unele dintre cele mai mari îngrijorări sunt privitoare la poveşti care învrăjbesc nordul predominant musulman al ţării împotriva sudului predominant creştin.

Fabricile de fake news

Dezinformarea nu este un fenoment nou în Nigeria. În noiembrie 1989, postul naţional NTA a anunţat moartea lui Nnamdi Azikwe, primul guvernator general şi preşedinte al ţării, după independenţa din 1960.

Până dimineaţă, majoritatea ziarelor au prezentat şrirea, dar „Zik“, aşa cum era cunoscut, era în viaţă şi avea să mai trăiască pentru încă şapte ani.

Treizeci de ani mai târziu, au circulat zvonuri cum că preşedintele Muhammadu Bughari ar fi murit şi că ar fi fost înlocuit de o sosie, un bărbat din Sudan, pe nume Jubril.

A durat aproape două zile până când Azikwe a informat lumea că este în viaţă şi informaţiile false referitoare la acest subiect au putut fi cât de cât contracarate.

Prin contrast, presupusa moarte a lui Buhari s-a răspândit extrem de repede pe Twitter, Facebook şi WhatsApp, determinându-l pe preşedinte să organizeze o conferinţă de presă pentru a dovedi contrariul. Faptul că Buhari, 76 de ani, a trebuit să dedice timp pentru demascarea înşelăciunii este extraordinar, dar faptul că informaţia falsă încă circulă arată cât de mare este problema. 

Impact asupra alegerilor?

Originea zvonului privitor la o sosie a preşedintelui poate fi depistată la susţinătorii pro-Biafran, care vor un stat separat pentru grupul etnic Igbo, care domină sud-estul Nigeriei.

O altă afirmaţie, aceea că Atiku Abubakar, candidat al Partidul Democrat al Poporului, ar fi susţinut de comunitatea LGBTW, a fost menită să-l discrediteze în nordul conservator din punct de vedere social şi religios.

O afirmaţie recurentă împotriva lui Buhari, care este şi el un musulman din nord, e aceea că preşedintele ar vrea să islamizeze toată Nigeria şi să extindă legea Sharia pe întreg teritoriul ţării.

Până acum nu se ştie cât de mult ştirile false au influenţat rezultatul alegerilor. Buhari a fost reales.

Sam Ejiwunmi, doctorand la Universitatea din Lagos, care cercetează fenomenul, a spus că dezinformarea afectează mai mult zonele rurale decât centrele urbane.

„Temerea mea este în principal legată de impactul pe care îl are asupra credibilităţii presei. Trusturile media nu mai sunt percepute precum custozii ştirilor credibile“, a adăugat el.