Ce poate face armata în Egipt? Şi ce poate face Egiptul, condus de armată - Interviu FP România

Dr. Natasha Ezrow este profesoară la Universitatea Essex, specializată în Dezvoltare internaţională, Regimuri autoritare şi Politica ţărilor sub-dezvoltate (sursa: University of Essex)

Discuţie cu profesoara Natasha Ezrow, de la Universitatea Essex, despre impactul lungului regim Mubarak şi a scurtului mandat Morsi asupra nivelului de dezvoltare economică şi socială a Egiptului. Marea întrebarea este dacă noul regim, militar, poate contribui la stabilitatea politică şi la refacerea economică a unei ţări ruinate întâi de dictatură, apoi şi de prima guvernare post-dictatură.

Cum sa înţelegem înlăturarea de la putere a preşedintelui Morsi?

Natasha Ezrow: Morsi a fost îndepărtat de la putere din cauza a două greşeli majore, pe care le-a comis Frăţia Musulmană. Prima a fost să instige un război sfânt în Siria, cu Suni stârniţi împotriva Alauiţiilor - aceştia sprijiniţi fiind de gruparea Hezbollah. Armata egipteană nu a vrut sa intervină în conflictul sirian, iar această mişcare a fost în contradicţie cu intenţiile militarilor egipteni de a păstra o poziţie neutră. A doua greşelă, Morsi a încercat să împiedice bunul mers al procesului democratic prin slăbirea ramurilor juridice şi legislative. Din nou, un alt exemplu al lui Morsi si al Frăţiei Musulmane de a forţa nota, fără a ţine cont de părerea electoratului.

În doar un an de la înlăturarea lui Mubarak, ar fi putut Morsi să facă mai mult, economic vorbind?

Şansele ca Morsi să fi inversat situaţia economică erau minime, iar această problemă a avut puţin de-a face cu lovitura de stat.

Pentru a înţelege mai bine de unde s-a plecat: Ce efect a avut regimul Mubarak asupra creşterii economice, şi sociale, a Egiptului?

Mubarak a fost incredibil de corupt, şi a avut puţin respect faţă de islamişti. Regimul său a fost opresiv, a produs o creştere economică infimă şi a întreprins foarte puţine reforme pentru a reduce sărăcia. Au existat câteva reforme populiste, de pildă în sprijinul alocării de locuinţe, dar mai mult islamiştii erau cei care furnizau bunurile şi serviciile pe care ar fi trebuit să le ofere statul. Ceea ce a condus la declinul lui Mubarak şi la ascensiunea Frăţiei Musulmane a fost nivelul ridicat de corupţie si cronismul, dublate de represiunea abuzivă.

Care sunt perspectivele ca noul regim militar să faciliteze o creştere economică în Egipt?

Regimurile militare sunt îngrozitoare în generarea creşterii economice. Orice fel de creştere economică ce va avea loc va fi în pofida armatei şi nu datorită acesteia. Armata deţine 50% din industria de confecţii, dar, cu toate acestea, puţine măsuri au fost implementate pentru a încuraja o posibilă creştere. În schimb, Egiptul se sprijină într-o măsură largă pe turism şi pe ajutor extern.

Există mari şanse ca un partid de faţadă să câştige puterea, iar armata să conducă statul din spatele cortinei

Agenţia de securitate egipteană a arestat lideri ai Frăţiei Musulmane şi a închis canalele de ştiri deţinute de un puternic deputat ce avea legături cu Frăţia. Consideraţi că aceste măsuri ale armatei împotriva colaboratorilor lui Morsi – acţiuni dure pană la abuzive - pot să reducă din furia adversarilor Frăţiei?

Frăţia Musulmană a fost persecutată de guvernul egiptean decenii la rând. S-a dezvoltat treptat, iar la alegerile din 2005 a reuşit să năvălească împotriva regimului. Cei din opoziţie - care nu făceau parte din guvern - au fost incredibil de fragmentaţi şi slab organizaţi. Nu cred că masurile punitive la adresa liderilor islamişti vor aduce o schimbare de opinie a opozanţilor Frăţiei Musulmane, cu atât mai puţin un posibil sprijin din partea acestora pe termen lung. Gruparea ar trebui să devină mai bine organizată. Există mari şanse ca un partid de faţadă să câştige puterea, iar armata să conducă statul din spatele cortinei, în timp ce Frăţia Musulmană va încerca să se regrupeze şi să îşi dea seama cum ar putea recăpăta încrederea electoratului si legitimitatea. Imaginea Frăţiei a fost pătată de măsurile autoritare şi de jalnică a lui Morsi. 

Debarcarea preşedintelui Morsi convine statelor, inclusiv din Orientul Mijlociu, care se tem de forţa politică a Frăţiei Musulmane. Ce parteneri geo-politici ar prefera armata, în regiune şi în lume?

Armata egipteană favorizează statele seculare care au o înclinaţie către Statele Unite. SUA acordă Egiptului miliarde de dolari, depinzând puternic de acest. Această înclinaţie va stimula, însă, ascensiunea unor state fundamentaliste, precum Iranul, ducând la o situaţie îngrijorătoare la nivel regional. În acest context, poate fi spus, de asemenea, şi că Egiptul ar vrea să fie văzut ca o putere regională.

Interviu realizat de Elena Cofaru, studentă la Universitatea Essex, Department of Government - şi internă la FP România în vara 2013.