VIDEO Anders Fogh Rasmussen, secretar general al NATO: „Nu vom vedea curând mari achiziţii în Apărare“

VIDEO Anders Fogh Rasmussen, secretar general al NATO: „Nu vom vedea curând mari achiziţii în Apărare“

Anders Fogh Rasmussen a fost premierul Danemarcei între 2001 şi 2009

Şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen, salută acordul SUA - România privind scutul antirachetă. El spune că investiţiile în domeniul apărării au fost afectate de criză şi face apel la solidaritate.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul": Domnule secretar general, viitorul summit NATO, de la Chicago, din mai 2012, va avea loc în contextul a două fenomene globale acute, anume criza datoriilor suverane şi primăvara arabă. Cum vor influenţa aceste două fenomene deciziile ce vor fi luate?

Anders Fogh Rasmussen: Economia, în primul rând, joacă un rol crucial, pentru că toţi miniştrii de apărare se confruntă cu provocări, prin tăierea bugetelor. Întrebarea este cum ne putem folosi de resurse într-un mod cât mai eficient? Nu cred că vom vedea în viitorul apropiat mari achiziţii în domeniul apărării. Chiar din contră. Însă, în acelaşi timp, trebuie să folosim eficient ceea ce avem. Iar acest lucru este posibil prin cooperare. Trebuie să ne ajutăm reciproc. Acesta va fi un punct principal pe agendă.

Vă gândiţi la conceptul de „smart defence"?

O numesc smart defence (apărare inteligentă) pentru că este un mod mai inteligent de a cheltui banii. Ca să ilustrez: 12 aliaţi şi parteneri NATO şi-au combinat eforturile şi au cumpărat trei aeronave de transport. Individual, nu ar fi putut face acest lucru, nu aveau suficienţi bani. Însă, punându-şi resursele la comun, şi-au permis să cumpere trei aeronave scumpe. Este un exemplu excelent. Aş vrea să văd mai multe astfel de exemple pe viitor şi cred că într-o perioadă de austeritate economică, acesta este singurul mod prin care aliaţii pot cumpăra mai mult echipament militar de care au mare nevoie.

Dar care sunt limitele acestui concept? Pentru că apărarea naţională rămâne, până la urmă, apărare naţională...

Apărarea inteligentă nu trebuie să fie folosită ca o scuză pentru investiţii insuficiente în apărare. Fiecărui aliat îi revine responsabilitatea de bază, cea de a investi în echipamentul militar necesar, nu doar pentru a se proteja pe ei, dar şi pentru a furniza bunuri pentru operaţiunile NATO în Afganistan, Kosovo şi unde mai este nevoie.


Şi primăvara arabă va afecta summitul?

Ce am văzut în Africa de Nord şi în Orientul Mijlociu este foarte încurajator, în special generaţiile tinere care au protestat faşă de regimurile autocratice. Cred că ar trebui să folosim această oportunitate pentru a ne reînnoi parteneriatele din acele regiuni.

Ce se va întâmpla în Afganistan după 2014, termenul-limită pentru retragerea trupelor? E greu de spus că Afganistanul va deveni până atunci o societate pacificată.

Am conturat deja un parcurs clar de tranziţie care îi va ajuta pe afgani să-şi asume şi să se descurce cu responsabilitatea de conducere şi credem că acest proces se va încheia până în 2014. Însă este important să rămânem angajaţi şi după 2014. Îmi imaginez că va exista o operaţiune de instruire după 2014. Este esenţial să educăm forţele afgane de securitate astfel încât ele să fie capabile să-şi asume responsabilitea pentru propria siguranţă.

Se va angaja NATO în reconstrucţia Libiei, la fel ca în Afganistan?

Nu prevăd un rol principal pentru NATO în Libia. Operaţiunea noastră în Libia a fost un succes, am implementat mandatul ONU şi am protejat populaţia de atacuri. Vrem să terminăm această operaţiune cât de repede posibil. Apoi, nu văd un rol principal al NATO în cursul reformelor. Dar suntem gata să asistăm Libia, dacă ne cere ajutorul, pentru a-şi reforma sistemele de securitate şi apărare. Acesta este, evident, un pas important în tranziţia spre democraţie.

De curând, aţi salutat acordurile bilaterale între SUA şi România, respectiv Polonia privind sistemele antirachetă, precum şi acceptul Turciei privind instalarea de radare pentru sistemul antirachetă al NATO. Cum vor schimba aceste acorduri echilibrul de securitate din Europa de Est şi Orientul Mijlociu?

Scutul antirachetă din România este un sistem de apărare şi salut implementarea lui. Nu ne dorim ca prin aceste acorduri bilaterale să ne schimbăm echilibrul strategic, ci să protejăm popoarele noastre împotriva atacurilor. Este un exemplu excelent de solidaritate în NATO, de apărare inteligentă. Statele Unite şi-au oferit sistemul antirachetă operaţiunilor NATO. Iar aliaţii din Europa vor contribui şi ei. Ne ajutăm reciproc cu scopul de a ne proteja popoarele.

Cum vedeţi viitorul relaţiei dintre NATO şi Rusia, cu Vladimir Putin din nou preşedinte?

Cred că va fi doar o continuare a relaţiei deja începute, nu prevăd nicio schimbare în politica de apărare a Rusiei. Vorbind despre scuturi antirachetă, vreau să spun că am invitat Rusia să instaleze de asemenea un astfel de sistem de apărare, iar acum ne gândim la paşii pe care i-am putea lua pentru a implementa această invitaţie. Mai exact cum putem face schimburi de informaţii între două sisteme independente, NATO şi cel rus. Prin aceasta urmărim să facem sistemul nostru mai eficient şi chiar şi din punct de vedere politic, este binevenit, pentru că ar demonstra foarte clar că sistemul nostru nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sper că vom putea ajunge la un acord anul viitor, când ne vom întâlni în Chicago la summitul NATO. Dacă va merge bine, poate vom avea apoi şi un summit NATO-Rusia pentru a aproba un astfel de acord.

Luni, 10 octombrie, veţi vorbi la Bucureşti în faţa Adunării Parlamentare a NATO. Care este mesajul dumneavoastră înainte de vizita din România?

Aştept cu nerăbdare să vorbesc cu parlamentarii. Şi eu am fost parlamentar şi ştiu ce rol important joacă ei în politica de apărare. Şi vreau să le spun şi să spun şi României că în perioade de austeritate economică precum aceasta avem nevoie de solidaritate, de cooperare, trebuie să ne ajutăm reciproc pentru a ne folosi de resurse într-un mod cât mai eficient. Iar NATO oferă cadrul unei astfel de cooperări.

"Nu prevăd nicio schimbare în politica de apărare a Rusiei. Vorbind despre scuturi antirachetă, am invitat Rusia să instaleze un astfel de sistem de apărare, iar acum ne gândim la paşii următori."

Carte de vizită

Anders Fogh Ras­mussen, 58 de ani, a devenit la 1 august 2009 cel de-al doisprezecelea secretar general al NATO. La preluarea funcţiei, a afirmat că vrea să vadă la sfârşitul mandatului său o Alianţă Nord-Atlantică reformată şi capabilă să facă faţă noilor provocări. El însuşi foloseşte din plin instrumentele lumii moderne - poate fi găsit pe Facebook şi pe Twitter. Licenţiat în ştiinţe economice, a condus Partidul Liberal şi a fost premier al Danemarcei, între 2001 şi 2009.

citeste totul despre: