Grexit: unde s-au dus banii pompaţi de FMI şi UE în Grecia

Grecia a primit, până acum, 240 de miliarde de euro de la FMI şi UE, prin două acorduri de finanţare de urgenţă. Mai puţin de 10% din această suma a fost însă folosită pentru reformare şi protejarea cetăţenilor vulnerabili.

Cea mai mare parte din banii primiţi de Grecia de la Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană au mers către rambursarea creditelor bancare contractate de guvern înainte de momentul 2010, când statul a ajuns pentru prima dată în faţa falimentului, reiese dintr-o analiză „The Guardian”. 

În primăvara lui 2010, troika a intervenit când Atena deja nu-şi mai putea rostogoli datoria de 310 miliarde de euro către un grup de bănci europene. Grecii au primit atunci un împrumut de urgenţă de 110 miliarde de euro (80 de la UE, 30 de la FMI), care au acoperit nevoia de finanţare a ţării - însă pe termen mult mai scurt decât se anticipa. După ce s-au felicitat îndelung pentru „salvarea” Greciei, liderii din UE, FMI şi BCE au revenit, în vara lui 2012, la masa negocierilor - ţara se afla, încă o dată, în faţa colapsului. 

A fost încheiat atunci un al doilea acord de finanţare de urgenţă, bazat de această dată pe obligarea creditorilor privaţi - bănci, fonduri de investiţii - să încaseze pierderi la obligaţiunile guvernamentale elene deţinute. Pachetul a avut o valoare totală de 140 de miliarde de euro, din care în jur de 100 de miliarde au fost datorii şterse - valoarea obligaţiunilor a fost redusă cu 53%, iar creditorii privaţi au fost totodată obligaţi să accepte schimbarea titlurilor cu altele, cu dobânzi mai mici. 

Din suta de miliarde „ştearsă” însă, aproximativ 34 de miliarde de euro au fost alocate pentru finanţarea „stimulentelor” pentru a-i convinge pe creditorii privaţi - printre care şi fondul de pensii naţional - să accepte pierderile. Apoi, alte 48,2 miliarde de euro au fost folosite pentru salvarea băncilor comerciale, puternic expuse datoriei publice a statului şi care suferiseră astfel pierderi semnificative. În total, 140 de miliarde de euro au fost folosite pentru achitarea datoriilor existente deja în 2012.

Guvernul elen a păstrat mai puţin de 10% din totalul celor două împrumuturi pentru aplicarea reformelor structurale şi protejarea categoriilor sociale vulnerabile. În prezent, datoria publică a Greciei se ridică la 320 de miliarde de euro. Aproape 80% din sumă reprezintă datoriile către toikă. 

În trei rânduri, creditorii internaţionali au acceptat restructurarea datoriei elene „pe furiş”. Fără a numi măsurile un pachet de restrcuturare, FMI şi UE au acceptat măsuri precum micşorarea cu până la un punct procentual a dobânzilor pentru împrumuturile Atenei, prelungirea perioadelor de rambursare ale acestora şi un program de răscumpărare de titluri de stat elene de către fondurile de urgenţă ale UE.

Măsurile de austeritate aplicate în Grecia de la izbucnirea crizei:

- reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 de miliarde de euro

- transformarea a 30.000 de muncitori cu normă întreagă din sectorul public în lucrători cu jumătate de normă

- reducerea pensiilor suplimentare cu 10-20%

- eliminarea alocaţiilor pentru familiile cu venituri anuale mai mari de 45.000 de euro. Excepţie fac doar familiile cu cinci sau mai mulţi copii

- eliminarea a 150.000 de locuri de muncă din sectorul public prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare

- reducerea cu 15% a salariilor bugetarilor

- majorarea cu 10% a accizelor la tutun şi băuturi alcoolice

- eliminarea celui de-al treisprezecelea şi a celui de-al paisprezecelea salariu

- majorarea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani

- tăierea investiţiilor publice cu 400 de milioane de euro

- introducerea unei reguli de o angajare la zece posturi eliberate în companiile de stat

- reducerea cu 10% a salariilor edililor locali

- reducerea cu 22% a salariului minim pe economie

- eliminarea unei serii de deduceri fiscale

- creşterea impozitelor pentru iahturi, maşini, piscine şi alte proprietăţi

- privatizarea parţială sau completă a mai multor companii

- reducerea cu un miliard de euro a cheltuielilor cu sistemul de Sănătate

- tăierea cu 300 de miliarde de euro a bugetului pentru Apărare

Grecia nu a reuşit să încheie un nou acord de finanţare cu instituţiile internaţionale, după ce a decis să rupă acordurile iarna aceasta, după venirea la putere a Guvernului Tsipras. Decât să accepte condiţiile creditorilor, premierul elen a decis să organizeze un referendum, prin care populaţia să fie consultată cu privire la încheierea 

Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene.

Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta.