Cum a eşuat carantina pe vasul de croazieră Diamond Princess: a declanşat o epidemie de coronavirus în loc s-o oprească

FOTO EPA-EFE

Carantina de două săptămâni impusă celor aproximativ 3.700 de pasageri şi membri ai echipajului navei de croazieră Diamond Princess mai degrabă a contribuit la răspândirea virusului, decât a limitat infecţiile, a arătat un studiu al cercetătorilor suedezi, în contextul în care mai mulţi experţi au explicat de ce eforturile de gestionare a epidemiei au eşuat.

„Rata infecţiilor la bordul navei a fost de circa patru ori mai mare decât am putut constata pe uscat în cele mai grav afectate zone din China. O cauză probabilă a fost apropierea foarte mare între persoanele aflate la bordul unui vas”, a spus Joacim Rocklöv, autorul principal al studiului, profesor de epidemiologie la Universitatea suedeză Umeå, citat de Technology Networks.

Diamond Princess a fost plasată în carantină în portul Yokohama după ce un pacient debarcat în Hong King cu câteva zile mai înainte a fost diagnosticat cu coronavirus. La sfârşitul perioadei de carantină de 14 zile, pe 19 februarie, când pasagerii au putut să părăsească nava, peste 600 de pasageri erau contaminaţi. 705 pasageri au contractat virusul în timp ce se aflau pe navă, potrivit Business Insider.

„Dacă vasul ar fi fost imediat evacuat la sosirea în portul Yokohama, iar pasagerii care au fost testaţi pozitiv, ca şi alţii potenţial expuşi din zona de risc, ar fi fost trataţi, scenariul ar fi fost unul diferit. Potrivit calculelor noastre, doar circa 70 de pacienţi ar fi luat virusul. Un număr care nu se compară deloc cu cei peste 600 de oameni care s-au contaminat pe parcursul carantinei. Măsura de precauţie de a plasa întregul vas sub carantină este de înţeles, însă având în vedere riscul foarte mare de transmitere pe un asemenea vas, ne întrebăm acum cât de potrivită a fost”, spune  Joacim Rocklöv

De ce a eşuat carantina pe vasul Diamond Princess

Pe 4 februarie, la trei zile după ce un pasager debarcat în Hong Kong pe 25 ianuarie a fost diagnosticat cu coronavirus, 10 persoane de pe vasul de croazieră au fost depistate pozitiv. Potrivit The Telegraph, într-o săptămână erau 135 de cazuri, iar peste o altă săptămână au crescut la 457. 

Ministrul japonez al Sănătăţii a anunţat săptămâna trecută că 705 de persoane au contractat virusul. Printre ei se află şi un ofiţer din echipa responsabilă cu carantina. Şase au murit. Zeci de persoane care au fost evacuate în ţările lor la sfârşitul carantinei sau înainte au fost diagnosticate ulterior, iar mulţi dintre cei întorşi acasă se află încă în carantină.

Experţii spun că pe lângă decizia greşită de a-i ţine pe vas nici nu s-au respectat condiţii de igienă strictă. Pasagerii înşişi povestesc despre măsurile haotice care au fost luate ăn anumite momente.

„Carantina nu s-a justificat şi a încălcat drepturile individuale ale pasagerilor în timp ce a permis virusului literalmente să îi ia la rând”, a spus Amesh Adalja de la Centrul de Siguranţă sanitară al Johns Hopkins.

Autorităţile japoneze au luat măsuri de izolare a pasagerilor de pe vas la peste 72 de ore de la confirmarea cu coronavirus a pasagerului debarcat, pe 1 februarie. Pasagerul stătuse 5 zile la bordul Diamond Princess. Nava se afla pe mare de două săptămâni când a ajuns la sfârşitul călătoriei sale care a coincis cu instituirea carantinei.

FOTO EPA-EFE

Cei confirmaţi cu coronavirus erau evacuaţi în timp ce alţi zeci de pasageri şi membri ai echipajului aşteptau la bord rezultatele testelor. Informaţiile circulau greu şi pasagerii nu ştiau când ar trebui să primească rezultatele. Alţi pasageri au relatat că au aşteptat o lungă perioadă de timp să fie testaţi, chiar dacă au raportat simptome.

O  călătoare japoneză a povestit pe 5 februarie că mulţi dintre cei de pe navă nu-şi dădeau seama în ce măsură se află printre cei expuşi şi că încercau să deducă câţi sunt infectaţi după numărul de ambulanţe din port.

Cineva a spus că la primele controale pe vas s-a aflat în proximitatea unor persoane deja bolnave, care prezentau simptome.

„Auzeam acea tuse adâncă din plămâni. Empatizam cu acea persoană şi îmi părea rău pentru ea”,  a spus bărbatul care a adăugat că totodată şi-a dat seama că nu doreşte să se afle acolo.

O pasageră a descris că temperatura nu le era măsurată corect: „Nu ne puneau termometrul cum trebuie”.

La 3 zile de la instituirea carantinei, pasagerii au început să fluture mesaje peste bord: „Nu sunt medicamente” sau „Mulţumim presei”. Până pe 11 februarie 1.850 de persoane au solicitat sau au primit doze suplimentare de medicamente.  

Pasageri care au călătorit la clasa economică au rămaşi închişi în cămăruţe mici fără ferestre sau balcoane. La un moment dat li s-a permis să iasă cu măşti pe punte pentru câteva minute la o distanţă de 1 metru unii faţă de alţii. Mulţi au povestit că aşteptau mesele doar pentru că atunci se deschideau uşile şi puteau respira aer curat.

FOTO EPA-EFE

Mai mulţi experţi au denunţat decizia de a păstra un număr atît de mare de persoane pe navă.

Un microbiolog de la Universitatea McGill a spus că din perspectiva unui virusolog o navă cu sute de oameni este „mai degrabă un incubator pentru viruşi decât un spaţiu corespunzător pentru carantină”.

Aglomerarea oamenilor în spaţii atât de restrânse a fost de asemenea un factor de răspândire a virusului. „Practic au prins au blocat nişte oameni într-un container uriaş laolată cu virusul”, a spus un epidemiolog de la Universitatea din Toronto.

Kelly Hills, biotetician, a spus că suprafeţele de pe vasele de croazieră sunt în mod special captatoare de viruşi dat fiind că sunt făcute din crom şi metal şlefuit cu tot felul de crestături şi zgârieturi care sunt „case bune pentru viruşi”.

Kentaro Iwata, un expert în controlul bolilor infecţioase de la Universitatea Kobe, care a petrecut circa 3 ore pe vasul carantinat, a spus că s-a temut să nu contracteze virusul, întrucât erau condiţii de igienă precare şi nu exista nicio demarcaţie între zona verde, neinfectată, şi zona roşie potenţial infectată. El a subliniat că îmbolnăvirile apăreau disparat din mai multe locuri fără a putea fi identificată o sursă.

Membrii echipajului care aduceau mesele în camere luau masa în comun. 140 de membri ai personalului din cei peste 1.000 au fost confirmaţi cu coronavirus.

Norio Ohmagari, directorul Centrului japonez de prevenţie şi control al bolilor, a spus că a fost că menţinerea personalului pe vas a fost o decizie „grea”.

„Am suspectat că unii dintre ei puteau fi deja infectaţi, dar …ei trebuiau să opereze vasul, să vadă de pasageri, să le aducă mesele”.

Un alt oficial guvernamental a spus că îi este recunoscător personalului, dar că deşi empatizează cu ei aveau o datorie să le ofere servicii pasagerilor.

La momentul când ultimii pasageri de 80 de ani sau mai mult au putut părăsi nava, pe 16 februarie, numărul cazurilor la bord a crescut la 621. Peste jumătate dintre ei nu au manifestat deloc simptome.

Săptămâna trecută 240 de membri ai echipajului care au avut teste negative au părăsit nava, iar pe 1 martie au fost urmaţi de alţi 130, ultimii,  însă ei vor intra într-o altă perioadă de carantină de 14 zile.

Ultimul care a părăsit nava a fost căpitanul declarat erou într-o postare pe Twitter a companiei americane.

Din cei 3.711 pasageri şi membri ai echipajului 705 au contractat virusul pe navă. Ministrul japonez al sănătăţii, Katsunobu Kato, a spus că guvernul va deschide o anchetă în legătură cu gestionarea epidemiei.

Sute de pasageri străini au fost evacuaţi de ţările lor înainte de încheierea carantinei sau înainte de a fi diagnosticaţi. Zeci au fost testaţi pozitiv de când s-au întors acasă.