Care sunt afacerile studenţeşti care au câştigat premiile de 25.000 de euro puse la bătaie de ASE

Academia de Studii Economice (ASE) a acordat 40 de premii a câte 25.000 de euro într-o competiţie de planuri de afaceri la care s-au putut înscrie studenţi, dar şi alte persoane cu idei bune de business. Banii vin de la Uniunea Europeană, iar câştigătorii trebuie să respecte angajamentele asumate în proiectul cu care au participat la concurs. Astfel, mai mulţi tineri îşi vor deschide afaceri în domenii precum arhitectură, turism sau IT.

„Suntem foarte încântaţi pentru că pe lângă studenţii noştri de la ASE am avut participanţi şi de la Facultatea de Matematică, de la Politehnică sau Limbi Străine. Bineînţeles, au putut participa şi persoanele care nu urmează studii universitare în prezent”, a spus Florin Anghel, lector universitar şi coordonator al proiectului ASE Startup.

Înainte de competiţia decisivă, 262 de persoane interesate de proiect au participat la un stagiu de pregătire a planului de afaceri, în cadrul incubatorului de afaceri al universităţii, însă doar 82 s-au înscris în etapa finală a concursului.

„S-au mai răzgândit când au auzit care sunt responsabilităţile pe care trebuie să şi le asume. Alţii au primit feedback că ideile lor erau mai greu de implementat”, a explicat Florin Anghel.

Mai exact, principala condiţie este ca beneficiarii sprijinului financiar să nu închidă firma timp de cel puţin trei ani. Altfel, pe lângă eşecul afacerii, antreprenorii trebuie să suporte şi returnarea grantului.

De asemenea, antreprenorii trebuie să creeze cel puţin două locuri de muncă pe care să le menţină cel puţin şase luni după finalizarea proiectului, adică până în iunie 2016.

Nu în ultimul rând, modul în care sunt folosiţi banii trebuie să corespundă planului de afaceri prezentat în cadrul competiţiei. Vestea bună este că aceste cheltuieli nu se supun regulilor europene de achiziţii publice, vestite pentru birocraţia sufocantă.

Cele mai „creţe” idei

O altă condiţie este ca proiectele să fie dezvoltate în regiunea Bucureşti-Ilfov sau Sud-Vest Oltenia şi să vizeze domenii de business, precum turismul, IT&C, textile/pielărie, lemn şi mobilă, auto, sănătate sau industrii creative. Însă aceste aspecte nu i-au descurajat pe tinerii hotărâţi să intre în lume afacerilor, astfel încât ideile lor i-au suprins şi pe organizatorii concursului.

„Cel mai bun proiect va deschide o firmă de turism educaţional. Câştigătorul este doctorand la Politehnică şi mai are o firmă în industria trainingului, iar acum vrea să atace şi această nişă. Ne-a mai suprins o idee de afaceri pentru călătorii cu balonul. Am mai avut proiecte în domeniul software, imprimare 3D, realitate virtuală, comerţ de textile cu produse handmade şi o aplicaţie care monitorizează starea de sănătate”, a amintit coordonatorul proiectului.

O săptămână de muncă pentru 25.000 de euro

Unul dintre câştigătorii premiului de 25.000 de euro este un proaspăt absolvent al Facultăţii de Arhitectură. Tânărul a participat la competiţie cu un plan de afaceri pentru un birou de arhitectură, pe care l-a întocmit într-o săptămână, însă recunoaşte că a luat înainte câteva lecţii în domeniu.

„A durat cam o săptămână sa termin de redactat planul cu toate anexele, cu ajutorul colegilor mei de echipă: Iulian Popa şi Sorina Vlăiescu. Chiar în timpul derulării concursului eram înscris la nişte cursuri de antreprenoriat cu fonduri europene, dar cel mai mult m-a ajutat cursul de management făcut la facultate în anul VI, pe care l-a ţinut arhitectul Liviu Ianaşi”, a povestit Andrei Pomană. Deşi realizează că şi-a asumat o mare responsabilitate, tânărul este încrezător în succesul afacerii sale.

„Estimez că activitatea birourilor de arhitectură va creşte în următorii ani, mai ales că se observă deja în Bucureşti o revenire a pieţei imobiliare. Green Building Architects îşi propune să aducă cele mai bune soluţii privind sustenabilitatea ecologică şi socială şi să devină cel mai renumit birou de arhitectură din România în ceea ce priveşte arhitectura responsabilă”, a spus Andrei Pomană.