Starea agriculturii, în dezbatere naţională pentru un pact politic

Comisia prezidenţială pentru agricultură a lansat ieri un amplu raport privind viitorul sectorului agricol, iar şeful statului invită partidele la semnarea unui pact politic pentru agricultură.

În ultimii 20 de ani, clasa politică a fost adesea acuzată că, prin acţiunile ei ostile ori prin lipsa de acţiune, a adus agricultura în sapă de lemn. Acum, politicienii sunt chemaţi să gireze, printr-un pact naţional, adoptarea unei strategii care vizează dezvoltarea agriculturii în următorii 17 ani, mai exact în perioada 2014-2020-2030.

La această strategie au lucrat, timp de peste trei ani, membrii Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România, organism care şi-a prezentat raportul final ieri, la Palatul Cotroceni.

În deschiderea conferinţei de prezentare a raportului, preşedintele României, Traian Băsescu, a propus partidelor semnarea în septembrie, împreună cu organizaţiile din domeniul agro-alimentar, a unui pact pentru dezvoltarea agriculturii în perioada 2014-2030, care să preia obiectivele raportului comisiei prezidenţiale de specialitate.

Românii au o lună să analizeze strategia

Documentul, care se întinde pe aproape 250 de pagini, se află în dezbatere publică pe site-ul Preşedinţiei României şi poate fi consultat/comentat timp de 30 de zile, după care, în august, va fi prezentată strategia naţională de dezvoltare a agriculturii, urmând ca în septembrie partidele să-şi dea girul şi să încheie pactul politic pentru agricultură.

„Invit toate partidele ca, după ce se finalizează procesul de adoptare a acestui raport, să semnăm cu toţii, partide şi instituţii, producători şi beneficiari, să semnăm Pactul pentru agricultură. Ar fi un angajament politic pe termen lung, pentru că toată munca membrilor Comisiei la asta s-a referit, de a crea o viziune până în 2030, având ca fundament exerciţiul bugetar 2014-2020 al UE“, a declarat şeful statului.

„Va trebui să urmăm soluţia pe care am urmat-o la raportul comisiei prezidenţiale pentru educaţie“, a spus Băsescu.

Obiective „şi îndrăzneţe, şi posibile“

În strategie sunt prevăzute, potrivit preşedintelui, obiective „şi îndrăzneţe, şi posibile“. Prin atingerea obiectivelor, „România ar putea să exporte produse alimentare în valoare de 40-50 de miliarde de euro, în condiţiile în care în 2012 toate exporturile României au fost de 53 de miliarde de euro“.

Băsescu a mai spus că „o ţară cu un asemenea potenţial agricol care nu îşi hrăneşte propria populaţie trebuie să îşi pună întrebări“, iar responsabilitatea de a corecta politicile agricole este în primul rând a oamenilor politici.

„Este un document care, după părerea mea, dincolo de a fi un excelent documentar şi o radiografie excelentă a agriculturii româneşti, ne dă şi o perspectivă. Au fost multe alte rapoarte, studii sectoriale pe lapte, pe dezvoltarea producţiei animale, pe mai ştiu eu ce segmente ale agriculturii. Acest document însă analizează global tot ceea ce înseamnă agricultura, spaţiul rural, industria alimentară şi, în opinia mea, este cel mai bun document strategic pentru agricultură şi industrie alimentară şi spaţiul rural care a fost produs după Revoluţie“, a afirmat Băsescu.

El a mai arătat că trebuie „grijă“ pentru ca acest document să nu rămână „îmbrăcat frumos în piele în biblioteca Preşedinţiei“, ci să devină realitate.

Daniel Constantin, pus la respect

În cadrul evenimentului de la Palatul Cotroceni a avut loc şi un fel de conflict al strategiilor. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a arătat că ministerul său lucrează deja la „o strategie sau un master-plan“ pentru programul naţional de dezvoltare a României în perioada 2014-2020 şi că organizează deja întâlniri cu fermierii în acest sens, iar pentru problemele ridicate de raportul Comisiei prezidenţiale există deja soluţii.

Constantin a încercat să facă o prezentare a programelor şi măsurilor avute în vedere de MADR, însă el a fost întrerupt de preşedintele Băsescu. „Ideea era să lansăm strategia, nu să prezentăm activitatea ministerului“, i-a spus Băsescu.

O ţară cu un asemenea potenţial agricol care nu îşi hrăneşte propria populaţie trebuie să îşi pună întrebări. Traian Băsescu preşedintele României