Coşea: România nu a folosit oportunităţile oferite de UE, care ar fi adus o putere de cumpărare şi un PIB per capita mai mare

România se plasează pe locul 22 din 27 de state membre UE (locul 6 din coadă) la capitolul PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, cu câteva poziţii mai sus decât în urmă cu 11 ani, deşi procentual a înregistrat o creştere substanţială.

Potrivit datelor Eurostat, în 2021, România avea un PIB per capita raportat la puterea de cumpărare de 73% din media UE (locul 22 din 27), iar în 2010 se poziţiona pe locul 32 din 38 într-o analiză realizată de Eurostat care acoperea cele 27 de state membre ale UE, statele membre ale AELS (Islanda, Norvegia şi Elveţia), precum şi patru ţări candidate la aderarea la UE (Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru şi Turcia) şi trei ţări potenţial candidate din regiunea Balcanilor de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina şi Serbia).

Contactat telefonic, profesorul de economie Mircea Coşea a explicat că România nu a folosit o serie de oportunităţi care i s-au ivit după aderarea la UE.

„De ce am ajuns aici? Faptul că alte state europene au reuşit să avanseze în clasamentul Eurostat ţine de oportunităţile pe care le-au valorificat la un moment dat. Şi mă refer în mod special la aderarea la euro, care a deschis porţile pentru multe pieţe europene. Alte ţări au folosit această oportunitate şi au reuşit să crească puterea de cumpărare a cetăţenilor lor, au atras fonduri de investiţii, au reuşit să aibă contribuţii inclusiv pe partea de politici europene. România nu a reuşit.

Vă dau exemplu Poloniei, care a intrat pe piaţa europeană şi a ajuns pe primele locuri în lume: şi vă spun de producţia de mere, cea de ceaiuri medicinale - ştiţi că Polonia a ajuns să exporte ceaiuri medicinale în China? iar asta înseamnă mare lucru. Polonia este pe al doilea loc în lume la exporturile de hrană pentru animalele de casă. Toate acestea sunt oportunităţi pe care Polonia le-a văzut la un moment dat.

Ştiaţi că Polonia este cel mai mare exportator de armament din Europa: UE a ridicat-o! România nu şi-a depăşit statutul de ţară manufacturieră. Noi importăm mai mult de 70% din necesarul de hrană. Ca să ne putem dezvolta este nevoie de inteligenţă plus un set de măsuri şi voinţă politică. Aceasta este cheia succesului”, a explicat economistul.

Potrivit acestuia, un alt motiv pentru care România nu a crescut, iar românii nu au o putere de cumpărare mai mare după toţi aceşti 11 ani este că ţara noastră nu a aplicat reformele UE. 

„Avem cel mai mare număr de UAT-uri din Europa, iar asta papă bani.

Ne-am axat pe un mediu economic intracomunitar şi atât. Nu mai avem mediu economic extracomunitar. Am renunţat la Asia, la Africa, ne-am restrâns la UE. Asta înseamnă că luăm prin contagiune toate problemele UE.

În plus, România este cel mai mare exportator de muncă calificată.

Toate aceste probleme despre care v-am vorbit ne-au făcut să rămânem aici de 11 ani, pentru că nu avem o viziune asupra viitorului”, a declarat economistul Mircea Coşea pentru „Adevărul”.

România a avut anul trecut un PIB per capita de 73% din media UE

Potrivit datelor Eurostat, România s-a situat la 73% din media Uniunii Europene, aproape de Portugalia care a fost la 74% din media UE, Ungaria, 76%, şi Polonia, 77%.

PIB-ul per capita în România a fost mai mare decât în Letonia, 71% din media din UE, Croaţia – 70%, Slovacia – 68% , Grecia – 65% şi Bulgaria – 55%.

Anul trecut, cea mai prosperă ţară membră a blocului comunitar a fost Luxemburg, unde PIB/locuitor exprimat în PPS a fost cu 177% peste media din UE. Urmează Irlanda cu un PIB/locuitor exprimat în PPS cu 121% peste media din UE. La distanţă se situează Danemarca (33% peste media din UE), Ţările de Jos (32% peste medie), Suedia (23% peste medie) şi Belgia (22% peste medie). 

În 2010, România şi Bulgaria abia ajungeau la un PIB per capita de 50% din media UE

În 2010, dintre statele membre ale UE, Bulgaria a înregistrat cele mai scăzute niveluri ale PIB-ului pe cap de locuitor, acesta având o valoare mai mică de jumătate din media UE. Ţările de Jos erau cu 33% deasupra mediei, fiind depăşite numai de Luxemburg. 

„Dispersia PIB pe cap de locuitor între statele membre ale UE rămâne destul de surprinzătoare. La fel ca în anii precedenţi, Luxemburgul are cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre cele 37 de ţări incluse în acest studiu, deţinând în mod detaşat poziţia de lider, cu un PIB de două ori şi jumătate mai mare ca media UE-27 şi de 6 ori mai mare decât cel al Bulgariei, care este cel mai sărac stat membru al UE în raport cu acest indicator. O caracteristică specială a economiei Luxemburgului care explică, într-o anumită măsură, PIB-ul pe cap de locuitor foarte ridicat al acestei ţări, este faptul că un număr mare de rezidenţi străini sunt angajaţi în Luxemburg şi, prin urmare, contribuie la PIB-ul acestuia, în timp ce, în acelaşi timp, ei nu sunt incluşi în populaţia rezidentă”, explică Eurostat.

În 2010, multe state aveau PIB per capita mai mare decât media UE

Tot în 2010, Ţările de Jos se situau pe al doilea loc în rândul statelor membre ale UE, cu un PIB cu 33% mai mare decât media UE-27, dar erau depăşite de Norvegia şi Elveţia, state membre ale AELS. Irlanda îşi menţine poziţia printre cele mai bogate state membre ale UE, dar există o tendinţă descendentă clară între 2008 şi 2010. Această situaţie poate fi explicată în primul rând prin evoluţia PIB-ului său nominal, care a scăzut cu peste 13% în perioada respectivă.

Alte state membre ale UE care în 2010 aveau PIB-ul pe cap de locuitor cu cel puţin 20% peste nivelul UE erau Danemarca, Austria şi Suedia. Belgia şi Germania se aflau la aproximativ acelaşi nivel, urmate de Finlanda şi Regatul Unit, în timp ce Franţa se afla cu mult înaintea Italiei şi Spaniei, acestea două din urmă având niveluri similare de mai mulţi ani.

Cipru, care în 2010 avea un PIB pe cap de locuitor cu puţin sub media UE-27, se situează în continuare înaintea Greciei, care a avut de suferit de pe urma crizei economice în 2010. Slovenia, Malta, Portugalia şi Republica Cehă sunt grupate în jurul nivelului situat cu aproximativ 20% sub media UE-27, cu mult peste nivelurile înregistrate de Slovacia, Ungaria, Estonia, Polonia şi Croaţia (una dintre ţările candidate la aderarea la UE) care sunt situate la un nivel de aproximativ 40% sub media UE-27. Polonia înregistrează o ameliorare clară a poziţiei sale relative, în timp ce Lituania şi Letonia, pe de altă parte, raportează o scădere a PIB-urilor respective pe cap de locuitor între 2008 şi 2010.

România şi Bulgaria aveau PIB-uri pe cap de locuitor care se situau cu puţin sub 50% din media UE-27. Turcia, ţară candidată la aderarea la UE, se situa peste nivelurile din România şi Bulgaria.

Cinci ţări au un PIB pe cap de locuitor cu cel puţin 60% sub media UE-27. Este vorba de cele două ţări candidate la aderarea la UE, Muntenegru şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, şi de cele trei ţări din Balcanii de Vest, Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi Albania. Poziţia relativă a celor trei ţări din urmă nu s-a schimbat în mod semnificativ între 2008 şi 2010.

Rolul PIB-ului pe cap de locuitor

PIB-ul pe cap de locuitor este măsurat anual şi reprezintă Produsul Intern Brut împărţit la numărul de locuitori în ţara respectivă, fiind un indicator care arată creşterea unei economii într-o anumită perioadă. Teoretic, aceste date descriu venitul mediu în funcţie de numărul de locuitori, ceea ce ar permite diagnosticarea nivelului economic al societăţii.