Comisia Europeană interzice României să dea autorizaţii de urgenţă pentru pesticide care afectează albinele

Comisia Europeană îi interzice României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide dăunătoare albinelor. Luna trecută, Ministerul Agriculturii dat autorizaţii temporare pentru utilizarea neonicotinoidelor la seminţele de porumb şi sfeclă de zahăr.

Comisia Europeană a adoptat luni o decizie prin care interzice României să folosească trei neonicotinoide (imidacloprid, pâncianidină şi tiametoxam), întrucât s-a dovedit că utilizarea acestor substanţe este dăunătoare albinelor. Utilizarea lor a fost deja limitată la nivelul UE.

Comisia suţine că România, alături de Lituania, au acordat în mod repetat autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe pentru a controla anumiţi dăunători pe culturi specifice.

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) nu consideră justificate acest autorizaţii.

Comisarul european Stella Kyriakides a declarat: „Este pentru prima dată când Comisia a adoptat astfel de decizii. Acordarea autorizaţiilor de urgenţă pentru pesticide este posibilă numai dacă sunt îndeplinite condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE şi nu putem accepta ca statele membre să continue să folosească pesticide care dăunează mediului şi biodiversităţii, în timp ce alternative sunt disponibile”.

Autorizaţii temporare la seminţele de porumb şi sfeclă de zahăr

În data de 18 ianuarie, Ministerul Agriculturii a decis să autorizeze, pentru campania de primăvară 2020, utilizarea în situaţii de urgenţă a unor produse pe bază de substanţe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea seminţelor de porumb, precum şi utilizarea în situaţii de urgenţă a seminţelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecţia plantelor pe bază de neonicotinoide.

„Autorizaţiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziţie pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecţia plantelor în situaţii unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizaţiile temporare emise de  România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizaţii temporare acordate în Uniunea Europeană”, afirma ministerul.

Perioadele pentru care MADR a acordat autorizaţiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării seminţelor de porumb şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea seminţelor tratate de sfeclă de zahăr.

MADR susţine că decizia sa vine în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

Instituţia argumentează că, în prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul seminţelor de porumb care să împiedice pierderile de producţie din cauza atacurilor dăunătorilor de sol „Tanymecus dilaticollis” şi „Agriotes spp.”, care afectează suprafeţe de peste 2 milioane hectare, cu tendinţe de extindere, cu densităţi foarte mari pe metru pătrat şi care nu pot fi combătuţi prin tratamente în perioada de vegetaţie.

De asemenea, MADR susţine că nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea seminţelor împotriva dăunătorilor „Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, „Tanymecus dilaticollis” şi ”Agriotes spp.”, şi în acest context neutilizarea seminţelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producţie de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescenţă şi nici polen în perioada de creştere până la atingerea maturităţii tehnologice necesare pentru producţia de zahăr.

„În concluzie, unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători este în prezent tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegetaţie pot duce mult mai uşor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine şi poluare a mediului înconjurător”, transmitea MADR.

Ulterior, instituţia a mai adus o serie de clarificări, precizând că utilizarea insecticidelor neonicotinoide pe bază de imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin a fost restricţionată în Uniunea Europenă, începând cu anul 2013, însă nu a fost interzisă.

„Conform rapoartelor Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) privind aprobarea substanţelor active imidacloprid, tiametoxam şi clotianidin, acestea nu prezintă  riscuri asupra sănătăţii umane sau riscuri asupra mediului înconjurător. Ca urmare celor comunicate anterior, România nu s-a abătut de la interpretarea corectă a Regulamentului şi nu a încălcat prevederile acestuia”, afirma MADR.