„Băieţii deştepţi“ ai creditelor în franci elveţieni

Cursul de schimb leu/franc elveţian aproape că s-a dublat din perioada de boom 2006-2008 şi până în prezent FOTO Adevărul

Printre cei care ar urma să beneficieze de legea conversiei la cursul istoric, dacă aceasta se va aplica fără praguri privind valoarea creditului, s-ar număra şi persoane care au împrumutat peste un milion de franci elveţieni pentru a investi în acţiuni la bursă.

Sunt români care au contractat credite de peste un milion de franci elveţieni, sau chiar peste două-trei milioane de franci, pentru a face investiţii mobiliare, cum sunt acţiunile listate la bursă, sau au utilizat sumele pentru diverse afaceri, fără să achiziţioneze un imobil, a declarat pentru „Adevărul“ Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). 

„Există persoane care au luat credite de peste un milion de franci elveţieni, chiar de peste două-trei milioane de franci, sau două credite de peste un milion de franci pentru a face investiţii mobiliare, cum sunt acţiunile, sau le-au băgat în alte afaceri, nu au făcut investiţii imobiliare. Noi ne-am uitat la creditele de peste un milion de franci şi am observat că în cazul unora nu se află în spate o achiziţie imobiliară. Toate acestea au fost credite de nevoi personale“, a declarat oficialul BNR, pentru „Adevărul“. 

Eugen Rădulescu a arătat că sunt 40 de persoane care au luat 45 de credite de peste un milion de franci elveţieni, acestea nefiind neapărat neperformante. Potrivit datelor BNR, sunt 201 persoane care au contractat împrumuturi cuprinse între 500.000 şi un milion de franci. Peste 250.000 de franci, au fost acordate aproximativ 1.500 de finanţări.  

În anii 2007-2008, când s-au acordat cele mai multe credite în această valută, un milion de franci era echivalentul a 608.000 - 620.000 de euro. 

Afacerea „credit în franci pentru acţiuni TEL“

Eugen Rădulescu a lăsat de înţeles, într-un comentariu postat pe Facebook, că este o persoană care a luat un credit de peste un milion de franci elveţieni pentru a cumpăra acţiuni Transelectrica (TEL). „În înţelepciunea lor, politicienii au şi explicat asta (şi au votat unanim!!!): pentru că băncile i-au înşelat pe clienţi, nu le-au spus destul despre riscul valutar, şi de aceea trebuie pedepsite - inclusiv pentru creditele de, să spunem, un milion de franci pentru a cumpăra acţiuni la Transelectrica. Bietul client a fost înşelat de bancă, nu-i aşa, veroasă. Iar asta este atât de limpede, că nici nu mai e nevoie de un judecător care să constate înşelătoria – o poate face foarte bine şi Parlamentul...“, a comentat oficialul BNR pe Facebook. 

Transelectrica s-a listat pe Bursa de Valori Bucureşti în august 2006. Preţul de vânzare a unei acţiuni Transelectrica (TEL) în cadrul ofertei publice iniţiale fiind de 16,8 lei. Cotaţia acţiunilor TEL a urcat la peste 24 de lei pe unitate în prima zi de tranzacţionare, iar acum o acţiune TEL este cotată la 29 de lei, însă au fost şedinţe în care o acţiune a fost cotată la peste 32 de lei. 

Presupunând că acţiunile au fost cumpărate în cadrul ofertei publice iniţiale, în august 2006, când francul era cotat la 2,23 lei, randamentul de până în prezent ar fi de puţin peste 70%. Numai că, de atunci, francul elveţian a urcat la 4,15 lei, iar creditului i se mai adaugă şi dobânzile şi comisioanele. Reiese astfel că „afacerea“ credit în franci pentru investiţii la bursă nu s-a dovedit una profitabilă pentru împrumutat. 

„Legea să nu fie pentru speculatori“

Oficialul BNR a mai spus că împrumutul în franci a fost în perioada 2006-2009 o alternativă pentru cei care nu se încadrau pentru un credit în lei sau în euro, iar banca centrală a militat tocmai pentru sprijinul acestora, de la caz la caz. „Sunt oameni care nu se puteau încadra la lei sau euro şi se încadrau la franci. Pentru aceştia, BNR a militat să fie ajutaţi de la caz la caz. Dar, pe de altă parte, sunt cei care s-au împrumutat pentru investiţii, mergând pe cursul bun pentru a face o afacere“, a mai spus Rădulescu. 

De altfel, premierul Dacian Cioloş a declarat marţi că îşi doreşte să vină în sprijinul românilor al căror venituri sunt puternic afectate de rate, şi nu în ajutorul speculatorilor. 

„Guvernul va lua toate măsurile pentru a corecta acele lucruri în lege, în aşa fel încât ea să aibă această adresabilitate către oamenii care chiar au probleme, şi nu pentru speculatori. (...) Nu vrem ca din cauza unor speculatori, care au speculat atunci cursul francului elveţian, să tragă ponoasele acum cei care într-adevăr au probleme“, a declarat premierul.

 Guvernul  a trimis la Curtea Constituţională a României (CCR) proiectul de lege care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării, după ce Parlamentul nu a ţinut cont de amendamentele transmise într-un punct de vedere, respectiv includerea în lege a unor criterii de natura socială, cum ar fi un anumit grad de îndatorare şi o anumită valoare a creditului la momentul contractării. 

La un moment dat, în Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, în proiectul de lege au fost introduse, la propunerea social-democratului Viorel Ştefan, cele două criterii – gradul de îndatorare să fie de cel puţin 50%, iar valoarea creditului la momentul contractării să nu fie mai mare de 250.000 de franci. Eugen Rădulescu a arătat că aplicarea conversiei la cursul istoric pentru creditele mai mari de 250.000 de franci ar produce băncilor o pierdere de 100 de milioane de euro. 

Curtea Constituţională urmează să discute proiectul de lege privind conversia creditelor pe 23 noiembrie.