UE pregăteşte noi reguli pentru renovarea clădirilor. Plosceanu: Stimulente financiare sunt esenţiale

În cadrul unei mese rotunde la nivel înalt organizate de Comitetul Economic şi Social European (CESE), membrii Comitetului şi părţile interesate au subliniat că renovarea ar putea ajuta Europa să iasă din criză, dar că trebuie însoţită de măsuri de combatere a sărăciei.

Renovarea clădirilor reprezintă o ocazie unică de a depăşi criza provocată de pandemia de COVID-19 şi de a face ca Europa să devină mai durabilă din punct de vedere economic, social şi de mediu – acesta este mesajul dezbaterii organizate de Secţiunea pentru transporturi, energie, infrastructură şi societatea informaţională (TEN) la Bruxelles şi la distanţă la 11 februarie 2021, pentru a discuta viitoarea strategie a UE privind renovarea.

„Niciodată până acum oamenii nu şi-au petrecut atâta timp acasă”, a observat preşedinta Secţiunii TEN, dna Baiba Miltoviča. „Pe durata pandemiei, casa a devenit locul nostru de muncă şi spaţiul nostru de viaţă, centrul vieţii noastre de zi cu zi. Cu toate acestea, clădirile îmbătrânesc: 85 % dintre ele au fost construite înainte de 2001, iar 85-95 % dintre clădirile existente vor exista şi în 2050”. Referindu-se la necesitatea de pune accentul pe eficienţa energetică a clădirilor, ea a adăugat că avem nevoie de noi acţiuni în domeniul energiei, dar că ele trebuie să fie însoţite de noi măsuri de combatere a sărăciei şi că multe ţări nu au încă o definiţie a sărăciei energetice.

O viitoare strategie a UE în materie de renovare

Pierre-Jean Coulon, membru al CESE, a observat că viitoarea strategie de renovare a UE este esenţială, deoarece reprezintă un proces comun care ar putea reuni toţi actorii, inclusiv partenerii sociali, iar CESE ar putea juca un rol foarte important: „Strategia este punctul de plecare al unui mare proiect european, baza unui viitor mai bun pentru milioane de cetăţeni europeni, în măsură să crească bunăstarea oamenilor şi să ofere mai multe locuri de muncă de bună calitate. Ea ar putea duce la renovarea a 35 de milioane de locuinţe”.

Laurenţiu Plosceanu, membru al CESE, a împărtăşit această viziune, concentrându-se asupra importanţei activităţilor de sensibilizare cu privire la mecanismele financiare disponibile şi la modul în care vor fi puse în aplicare: „Finanţarea este un subiect foarte important, deoarece stimulentele sunt esenţiale pentru dezvoltarea acestui proiect viitor, care afectează interesele directe ale cetăţenilor europeni”.

Pe aceeaşi temă, Laurent Ghékière, din partea organizaţiei L’Union sociale pour l’habitat, a vorbit despre importanţa investiţiilor pe termen lung în infrastructură şi a salutat coerenţa cu iniţiativa „Noul Bauhaus european”, lansată de Comisia Europeană în ianuarie 2021, subliniind că renovarea termică este o condiţie prealabilă care trebuie luată în considerare în planificarea strategică.

O abordare cuprinzătoare a renovării

Renovarea clădirilor trebuie să urmeze o abordare holistică, deoarece se referă nu numai la izolarea clădirilor şi la eficienţa energetică, ci şi la aspecte precum siguranţa şi sănătatea. Acest lucru a fost subliniat de dl Domenico Campogrande, din partea Federaţiei Europene a Industriei Construcţiilor, care a evidenţiat totodată necesitatea ca întreprinderile să se poată baza pe un cadru legislativ stabil la nivelul UE.

De aceeaşi părere a fost şi Tom Deleu, reprezentant al Federaţiei Europene a Lucrătorilor din Construcţii şi Prelucrarea Lemnului, care a ridicat, de asemenea, problema atractivităţii industriei construcţiilor, afirmând că lucrătorii trebuie să beneficieze de formare pentru a se perfecţiona şi a se recalifica. Renovarea are potenţialul de a oferi un mare număr de noi locuri de muncă la nivel local, dar acestea trebuie să fie locuri de muncă decente şi sigure, care să asigure oportunităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii.

Acest punct a fost reiterat de Enrico Rossi, membru al Comitetului European al Regiunilor, care a subliniat importanţa sinergiilor între toţi actorii instituţionali şi a consultării actorilor locali şi regionali, care cunosc mai bine realitatea locală.

În special sărăcia energetică nu trebuie trecută cu vederea, motiv pentru care este important să se integreze conceptul de sărăcie energetică în toate actele legislative existente, după cum a subliniat dna Elizabeth Gosme, de la COFACE Families Europe.

Renovarea este totodată un proces complex, deoarece implică multe alegeri dificile la nivel individual, de exemplu în ceea ce priveşte materialele, tehnologia şi planificarea. Acesta este motivul pentru care dna Monique Goyens, reprezentantă a BEUC, Organizaţia Europeană a Consumatorilor, a sugerat crearea unor ghişee unice, în care consumatorii să poată primi toate recomandările de care au nevoie într-o singură etapă, astfel încât renovarea să decurgă fără sincope.

Stefan Moser, din partea Comisiei Europene, a încheiat dezbaterea subliniind că renovarea necesită o gândire strategică, deoarece nu poate fi realizată pe nepregătite, ci are nevoie de un plan structurat, bazat pe cooperarea dintre actorii de la toate nivelurile, inclusiv partenerii sociali şi organizaţiile societăţii civile, şi trebuie să valorifice potenţialul digitalizării ca instrument propice.

Situaţia actuală

Pentru a spori câştigurile de energie şi a asigura o mai mare creştere economică, Comisia Europeană a prezentat, în octombrie 2020, o nouă strategie privind renovarea clădirilor. Se urmăreşte cel puţin dublarea ratelor anuale de reabilitare energetică în următorii zece ani.

Acest val de renovări în UE este menit să îmbunătăţească calitatea vieţii cetăţenilor europeni, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să creeze până la 160 000 de locuri de muncă verzi suplimentare în sectorul construcţiilor.

În prezent, CESE elaborează un aviz pe această temă, care urmează să fie discutat în sesiunea sa plenară din februarie.