Marea majorare salarială, la ora adevărului: fix 2 lei

Marea majorare salarială, la ora adevărului:
fix 2 lei

Tudose şi Dragnea au pus cruce bunăstării promise românilor FOTO Inquam Photos / George Calin

Marea „revoluţie fiscală” promisă de Guvern a fost adoptată miercuri. Teoretic, salariile brute ale românilor cresc cu peste 20%, dar practic, un angajat va primi în mână, în plus, doar 2 lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Guvernul a adoptat miercuri, după nenumărate amânări, modificările la Codul Fiscal ce prevăd mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat, micşorarea procentului acestora şi reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa a anunţat ce câştigă angajaţii din această măsură: fix 2 lei. Până şi preşedintele Klaus Iohannis a fost mai optimist, săptămâna trecută, când a făcut calculele „revoluţiei fiscale” anunţate de Executiv: el spunea că măsurile le aduc românilor în buzunare 3 lei.

Ce vor vedea angajaţii pe fluturaşul de salariu de la 1 ianuarie 2018, când măsura intră în vigoare? Un salariu brut cu circa 20% mai mare. Ce vor primi însă în mână, ca salariul net? Aceiaşi bani, dacă sunt norocoşi, poate 2-3 lei în plus. Asta pentru că, deşi banii vor apărea în plus în salariul brut al angajatului, „suplimentul” va merge oricum către stat, cum mergeau şi până acum, doar că angajatul nu îi vedea, pentru că angajatorul se ocupa cu reţinerea şi plata contribuţiilor.

Exemplul dat chiar de ministrul Finanţelor: salariul net creşte cu 2 lei, de la 2.244 lei la 2.246 lei

Scopul suprem: motivarea creşterilor salariale                                          

O simplă reorganizare contabilă, care ar trebui să ducă la simplificare fiscală, ca angajatul să vadă cât din banii lui sunt de fapt înghiţiţi de stat.

Însă care este scopul ascuns al acestei măsuri? Să acopere creşterile salariale promise bugetarilor de către Guvern prin Legea salarizării şi care ar trebui să intre în vigoare tot de la 1 ianuarie. Ce face de fapt Guvernul e să dea cu o mână şi să ia cu alta: va motiva că românul bugetar va vedea în fluturaşul de salariu o sumă cu 20% mai mare, la care va adăuga câteva procente ca să ajungă la creşterea de 25% promisă. Însă cei 20% tot la stat vor merge, drept contribuţii. Aşa că românul bugetar rămâne cu o creştere a salariului de maxim 5%, nicidecum cei 25% promişi.

La mâna angajatorilor

Cu toate acestea, nu toţi românii vor fi la fel de norocoşi precum bugetarii, unii putând să se trezească şi cu un salariu net semnificativ mai mic. Asta pentru că angajatorii privaţi nu vor fi obligaţi să crească salariul brut, după cum doreşte Guvernul. Ei pot alege să majoreze salariul brut cu procentul de contribuţii transferat şi să îşi păstreze costul cu angajatul la acelaşi nivel, ceea ce cel mai probabil va rezulta într-un salariu net mai mic pentru angajat. Unii ar putea alegea să nu majoreze deloc salariul brut, ceea ce le-ar reduce semnificativ costurile, dar ar avea un efect sumbru pentru angajat, acestuia scăzându-i salariul net cu cei 20%.

Ciupesc şi de la Pilonul II

Miercuri, Guvernul a adoptat şi modificări ce privesc pensiile, urmând ca de la 1 iulie 2018 să crească punctul de pensie la 1.100 lei.

În schimb, Executivul a dat iama şi în contribuţiile la Pilonul II, al pensiilor private, unde contribuţia virată va fi redusă de la 5,1%, în prezent, la 3,75%. Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a dat asigurări că, prin mutarea contribuţiilor la angajat, deşi procentul se reduce, valoarea pe care statul o va vira la Pilonul II va rămâne aceeaşi.

Cu toate acestea, calculele „Adevărul” arată că dacă se reduce contribuţia la Pilonul II la 3,75%, angajaţii vor primi cu 12% mai puţini bani în contul de pensie privată. Un procent care ar fi menţinut aceeaşi valoare a viramentului ar fi fost 4,25%.

Îi sărăceşte pe primari

Şi primăriile vor ieşi în pierdere după aplicarea reducerii impozitului. Pe scurt, toate firmele sau companiile de stat plătesc impozit pe salariu (16%), bir care ajunge în găleata comună cu fonduri publice. Pe lângă salarii, mai sunt impozitate dividendele, chiriile sau alte activităţi din drepturi de autor. În acest moment, din tot acest impozit care ajunge în buzunarul statului, fiecare primărie primeşte o cotă-parte: 41,75%. Practic, se aplică principiul următor: un procent din banii colectaţi de stat dintr-o localitate se întoarce către localitatea respectivă pentru dezvoltare. De fapt, banii proveniţi din impozitul pe venit reprezentau cam o treime din bugetul total pe care primăriile îl alocau investiţiilor publice. Iar diminuarea acestor bugete, dacă va fi micşorat impozitul pe venit la 10%, a născut critici dure ale primarilor din toată ţara, indiferent de culoarea politică. Marţi, premierul Mihai Tudose şi preşedintele PSD Liviu Dragnea le-au promis primarilor că Guvernul va compensa sumele pierdute din reducerea impozitului pe venit, dar fără să precizeze de unde vor fi luaţi aceşti bani.

Te-ar putea interesa şi:

Ce nu spune Guvernul: ne-a micşorat pensiile private şi favorizează fiscal firmele de încasat şpagă

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: