Mihail Şora: Este foarte important să mergem la proteste. „Republica lui Dragnea“ este făcută ca întregii lumi să-i meargă rău

Mihail Şora: Este foarte important să mergem la proteste. „Republica lui Dragnea“ este făcută ca întregii lumi să-i meargă rău

Filosoful Mihail Şora a ieşit, în ultima perioadă, în stradă

Filosoful Mihai Şora, la vârsta de 101 ani, se implică în viaţa Cetăţii sale, îi aparţine cu toată fiinţa şi îi pasă de ce se poate întâmpla cu ea. Participă la proteste, dialoghează cu tinerii, se implică în campanii umanitare, atenţionează pe Facebook, trăieşte pentru România, căreia îi doreşte la 100 de ani să-şi găsească echilibrul între interesele materiale şi spirituale, face parte din mişcarea #rezist.

Ştiri pe aceeaşi temă

De curând, filosoful Mihail ŞCum vede Romania astazi Mihai Şora

„O văd ca pe ţara mea şi mă doare când nu este bine condusă şi se întâmplă foarte des să nu fie bine condusă şi mă străduiesc să fac ce pot pentru ca pe terenul pe care păşesc să aduc puţină lumină în măsura putinţelor mele”, a mărturisit Mihai Şora la „Intersecţiile de miercuri”, subliniind faptul că „este foarte important să mergem la proteste, să nu rămânem indiferenţi la soarta ţării noastre, nu putem să o lăsăm pe mâinile oricui şi nu putem să o lăsăm să facă ce vor unii şi alţii cu ea. E ţara noastră, avem datorii faţă de ea, avem datoria să ieşim în stradă, să strigăm, să ne opunem şi să facem în aşa fel încât prin măsura posibilului ţara să fie guvernată”.

Dacă nu suntem vigilenţi la soarta ţării, „Cel mai mare pericol ar fi ca cetăţenii să fie indiferenţi la soarta ţării. E o datorie a fiecăruia dintre noi să ne simim solidari cu soarta ţării, care e a noastră şi care ne face să fim ceea ce suntem. Să facem în aşa fel încât noi să nu permitem să fie croită după măsuri care nu sunt ale realităţii şi care nu ajută ţării să-şi atingă guvernul de care e capabil”, a adăugat filosoful.

Întrebat despre faptul că i-a fost „raportat” contul de Facebook, Mihai Şora a spus că nu vrea să supere pe cineva intenţionat.

„Personal, nu ţin deloc să supăr pe cineva, dar dacă răspund cu oarecare, să spun violenţă, este o reacţie spontană. În momentul în care simt că pârghia dreptăţii nu stă pe poziţia pe care ar trebui să stea şi s-ar putea să am un moment de iritare şi să comit, evental, faţă de o persoană sau alta o violentare, îmi cer scuze”, a fost răspunsul său.

Vocaţia tinerilor care nu îşi găsesc modele într-o lume care pare că i-a pierdut va fi una culturală, potrivit lui Mihai Şora. Iar modelele trebuie căutate.

„Cred că vocaţia tinerilor ar trebui să fie una culturală, intelectuală. Trebuie să menţinem nivelul gândirii româneşti sus, cât mai sus posibil. E nevoie să ne aşternem gândurile pe hârtie, să nu ne însingurăm între patru pereţi, cred că asta ar trebui să fie nu vocaţia, ci datoria noastră, nu doar faţă de noi, ci şi faţă de ţara noastră”.

„Pe maeştri trebuie să-i vedem, în măsura în care există. Maeştrii sunt discreţi, ei nu se impun, trebuie căutaţi. Nu se ridică pe soclu să spună: „Fă!”. Trebuie să-i găseşti la propriul tău nivel unde stau pitiţi şi să le urmezi exemplul”, este îndemnul gânditorului.

Despre anii ‘30, ‘40, ‘50, ‘60

„Anii ‘30, ‘40, ‘50, ‘60 au fost ani ai istoriei ţării mele pe care i-am trăit la modul pasiv sau activ, dar simţiţi până în străfundul fiinţei mele. Aşa cum trebuie să trăim întotdeauna lucrurile care privesc pe cei din jurul nostru, nu poate să ne lase indiferenţi soarta ţării. Într-un fel suntem şi co-responsabili de tot ce se întâmplă în jurul nostru, iar dacă noi vrem binele şi ce se întâmplă în jurul nostru este răul, dacă nu reacţionăm este ca şi cum l-am fi făcut. Avem obligaţia să reacţionăm şi să fim treji”, a reamintit Mihai Şora.

Stânga moderată şi de dreapta moderată este cea mai bună soluţie în materie de politică, este credinţa scriitorului.

„Stânga şi dreapta sunt noţiuni care păreau mult mai clare în urmă cu câteva zeci de ani. O dreaptă moderată era oricum preferabilă unei extreme stângi, care era distrugătoare de naţiune, dar o dreaptă extremă e la fel de periculoasă ca o stângă extremă. Deci, centrul cu balans moderat între o stângă moderată cu o dreaptă moderată este cea mai bună poziţie în materie de politică. Interesele materiale ale mulţimii şi interesele vârfurilor intelectuale pot să fie împăcate şi unele şi altele într-o viziune de stânga moderată şi de dreapta moderată”.

100 de ani de România. Mihai Şora îşi doreşte şi îi doreşte României să-şi găsească echilibrul.

„La 100 de ani de România Mare îi doresc ţării mele să-şi găsească echilibrul între interesele materiale şi cele spirituale, între elitele intelectuale şi politice şi populaţia în întregimea ei, o deschidere culturală a ansamblului naţiunii, care să aibă acces de a se situa în mod concret la nivelul ideilor”, a afirmat el.

Mihai Şora, un om vertical, cu o ţinută impecabilă, la care se înclină tânăra generaţie, spune că se simte tânăr şi că nu-i lipseşte elanul, nu se plânge. Din tinereţe îi lipseşte „faptul că aveam viitorul lung în faţă. Viitorul pe care-l am acum în faţă este foarte scurt. Deci lungimea viitorului pe care-l aveam în faţă ca tânăr este ceea ce-mi lipseşte. Altfel, n-aş putea să mă plâng. Nu-mi lipseşte elanul, nu ştiu câtă forţă este în el, câtă e îl simt ca existent. În măsura în care nu-mi lipseşte elanul, nu-mi lipseşte tinereţea, nu mă simt bătrân, mai mult decât atât, mă simt tânăr”.

Între "Republica lui Platon" şi "Republica lui Dragnea” nu există comparaţie.

„Nu suportă comparaţie. "Republica lui Platon" era o organizare ideală a societăţii în care tuturor urma să le meargă bine. În condiţiile astea, "Republica lui Dragnea" e una făcută, evident cu excepţiile de rigoare care sunt minimale, ca întregii lumi să-i meargă rău. Şi acest scop care e urmărit e şi atins”, potrivit filosofului.

Despre comunism

Mihai Şora a explicat că „în comunism nu puteam publica ce şimţeam, ce credeam, şi ăsta a fost preţul meu, nu am publicat. Faptul că eram un om de condei şi că am refuzat să îmi exercit meseria mea de condei a fost răspunsul meu la faptul că am fost sechestrat aici. Adică, nu m-am dat la brazdă. Am renunţat la cariera de filosof şi am făcut ce puteam să fac bine în jurul meu”.

Despre cei care sunt nostalgici după acele vremuri, eseistul nu îşi poate imagina că pot exista astfel de oameni.

„Nu ştiu ce anume visează (nostalgicii comunismului, n.r). Pentru ansamblul populaţiei, nivelul de trai era aproape de zero. Nu pot să-mi închipui ce anume atrage pe cineva spre ce fusese comunismul în România! A existat o clasă de privilegiaţi, foarte redusă (...) Nu cred că cineva cu mintea întreagă poate să dorească aşa ceva nici măcar pentru propriul interes. E imposibil să fii bogat cu adevărat într-o ţară care trăieşte în mizerie. Nu poţi fi bogat cu adevărat. Adică, ai putea avea un palat extraordinar, dar când ieşi vei intra în gropi... Nu se poate să concentrezi pe un anumit punct bogăţia unei ţări şi să laşi ţara săracă. Nu poţi să fii bogat în adevăratul sens al cuvântului, dacă în jurul tău e mizerie”.

Cum putem lupta împotriva rinocerilor şi a rinocerizării? Răspunsul e în noi înşine, spune Mihai Şora.

„În măsura în care-i întâlnim şi ne dăm seama, avem datoria să-i înfruntăm, să ne opunem lor, să nu-i lăsăm să răzbească. Asta trebuie să facem! S-ar putea să nu avem întotdeauna succes, dar datoria elementară, cu orice risc, să ne opunem, să nu admitem ca roinocerita să răzbească. Cum? Nu există o reţetă. Trebuie să găsim în noi înşine răspunsul la întrebare”.

Născut pe 7 noiembrie 1916, Mihai Şora este, din octombrie 2012, membru de onoare al Academiei Române. Este membru fondator al Grupului de Dialog Social, al Alianţei Civice şi al Societăţii Române de Fenomenologie. A obţinut premiul Uniunii Scriitorilor, în 1978, pentru ”Sarea pământului”, şi în 1998, pentru ”Firul ierbii”. A tradus din Jean-Jacques Rousseau ("Visările unui hoinar singuratic") şi din Jean Paul Sartre ("Cu uşile închise"). În 2016, a primit Ordinului ”Steaua României”, în rang de Cavaler, din partea preşedintelui Klaus Iohannis.ora a participat la protestul de stradă de la Alba Iulia, alături de oameni „oneşti”. În dialogul pe care l-a avut miercuri seară cu publicul, Mihai Şora a fost tranşant şi a spus că "Republica lui Platon", ideală, în care „tuturor le mergea bine”, nu suportă comparaţie cu „Republica lui Dragnea”, care este făcută cu scopul invers, de a „face rău întregii lumi”. Filosoful şi eseistul a atras atenţia şi asupra pericolului: cetăţenii să fie indiferenţi la soarta ţării. Participarea la proteste, potrivit domniei sale, este o datorie.

citeste totul despre: