România va participa la ediţia 2013 a Carnavalului de la Veneţia

Costumul popular românesc este doar unul dintre lucrurile ce demonstează creativitatea feminină. În perioada 2-14 februarie 2013 expoziţia „România: Costume şi Măşti Populare de Ceremonie” va fi deschisă la Veneţia. Tema din acest an a Carnavalului de la Veneţia eva fi „Vivi in colori” (Trăieşte colorat).

Potrivit „Agerpres”, expoziţia va fi organizată de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia, susţinut de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, în colaborare cu „Scuola Grande di San Teodoro”.

Din ţesături de in şi cânepă, de lână şi bumbac, din blănuri şi postavuri, din borangic şi mătase, femeile au conceput ansambluri de forme expresive, de mare originalitate plastică, cu trăsături artistice inconfundabile în context european. Instruite la „şcoala tradiţiei”, ele au realizat un valoros ansamblu de piese vestimentare, cărora au ştiut să le imprime o înfăţişare adecvată fiecărei generaţii.

Portul tradiţional românesc este un martor vizual capabil să transmită importante referinţe cultural-istorice despre identitatea etnică, locul de provenienţă, vârsta şi statutul civil al purtătorilor. Diferitele cadre de afirmare publică ale costumului popular - la biserică şi la jocul duminical, la Crăciun, la Paşti şi la hramurile bisericilor (celebrarea sfinţilor patroni) - au imprimat acestei ţinute vestimentare particularităţi specifice, concretizate prin apariţia unor elemente cu valoare simbolică şi funcţie de însemn ceremonial.

Prin mesajul cromatic al broderiilor şi al motivelor decorative se comunică vizual natura evenimentelor în care este implicată o persoană îmbrăcată în costum popular. Roşul, într-o infinitate de nuanţe, dictate de nevoia adecvării vestimentaţiei la vârsta fiecărui purtător, era simbolul fetelor şi nevestelor tinere îmbrăcate pentru a participa la horă, nunţi şi alte petreceri tradiţionale. Roşul „potolit” sau ca „vişina putredă” este expresia vârstei mature, iar negrul se consideră culoarea bătrâneţii şi mesagerul vizual al durerii în faţa morţii; cămaşa cu broderie neagră şi basmaua neagră se îmbracă la înmormântări, purtându-se apoi pe toată perioada doliului, indiferent de vârstă.

Accesoriile cu statut de podoabă au îndeplinit rolul de „mărci ceremoniale” capabile să comunice sensul evenimentului în care este implicată o persoană, transmite „Agerpres”.

„Cununa de mireasă”, „ştergarul de naş”, „baltagul de vornic” sau „ciocanul de uspeţe”, alături de „însemnele colindătorilor” (podoabe de căciulă), „pălăriile Căluşarilor” sau măştile celor care practică Jocurile de priveghi sau pe cele de la Anul Nou, completează costumul de ceremonial, conferindu-i o identitate inconfundabilă, în consens cu specificul evenimentului în care apar.

Fiecare piesă a costumului popular de ceremonial este o „carte de înţelepciune şi experienţă umană” pe care o poţi deschide ori de câte ori doreşti cu adevărat să înţelegi sufletul şi universul spiritual al românilor.

Inaugurarea expoziţiei va avea loc sâmbătă, 2 februarie 2013, ora locală 12:00 (13:00 ora României), la "Scuola Grande di San Teodoro" din Veneţia.

De asemenea, pe durata desfăşurării expoziţiei „România: Costume şi Măşti Populare de Ceremonie”, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” va realiza în Noua Galerie (din cartierul Cannaregio) a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi o expoziţie de artă populară românească. În cadrul acesteia vor fi prezentate creaţii textile (covoare şi piese de vestimentaţie tradiţională), iar meşterul Paul Buţă va face demonstraţii de creare a măştilor populare româneşti.