Mineriada funciară a lui Răzvan Theodorescu: A "uitat" să-i dea jumătate de moştenire surorii lui

Pe vremea când era ministru al Culturii şi senator PSD de Iaşi, academicianul a pus mâna pe o moşie de 50 de hectare, moştenire de la bunic, „uitând“ de sora lui cu drepturi egale pe terenul respectiv. Răzvan Theodorescu a cerut şi a primit 500.000 de metri pătraţi de pământ în comuna Ruginoasa, judeţul Iaşi, fără să menţioneze că mai există şi alţi moştenitori de drept.

Este vorba despre fosta moşie Moruzzi din Ruginoasa, judeţul Iaşi, de 150 de hectare, cumpărată în 1922 de către Mihail Theodorescu. Acesta a avut doi copii, Vasile şi Maria.

Vezi aici decizia tribunalului în cazul Mariettei Aurora Ujică

Vezi aici scrisoarea lui Răzvan Theodorescu către sora sa

La rândul său, Vasile Theodorescu a avut două căsătorii: din prima a rezultat Răzvan Theodorescu, iar din cea de-a doua, Ma­rietta Theodorescu, căsătorită Ujică. În 1949, bunicul fraţilor Răzvan şi Marietta, Mihail Theodorescu, este expropriat de comunişti, pământul ajungând în administrarea statului. Şi aşa a fost până în anul 2000, când a început tărăşenia.  

Frate, frate, dar până la... proprietate

În martie 2000, aflat într-o promiţătoare ascensiune politică, Răzvan Theodorescu profită de promulgarea Legii 1/2000 „privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere" şi începe demersurile pentru a intra în posesia moşiei de la Ruginoasa.

Formulează o cerere la Comisia Locală de Fond Funciar din comuna ieşeană, fără să menţioneze că nu este unicul moştenitor, iar la 24 octombrie 2000 i se aprobă dreptul de proprietate pe 50 de hectare de pământ agricol, suprafaţa maximă pe care o putea obţine potrivit legii, în cazul terenurilor confiscate de comunişti.

A uitat de Marietta

Izbânda viitorului senator PSD de Iaşi şi ministru al Culturii face oarece vâlvă în presă la sfârşitul anului 2000, inclusiv în cea centrală. Aşa a aflat şi Marietta Ujică, sora de tată a academicianului, că a fost lăsată în afara moştenirii. Sora sa, Marietta Ujică, soţia cunoscutului regizor şi scriitor Andrei Ujică, era stabilită în Germania din 1982.

„Eram la Berlin când am fost sunată de nişte prieteni din România. M-au întrebat dacă am citit presa, dacă ştiu că Răzvan a luat 50 de hectare din pământul de la Ruginoasa. Nu ştiam. Şi nici nu m-aş fi gândit că ar putea face aşa ceva fără să-mi spună", a povestit Marietta Ujică pentru „Adevărul".

Mâhnită de vestea abia primită, sora îi telefonează imediat fratelui şi-l ia la rost. „S-a scuzat. A zis că a uitat să mă pomenească atunci când a făcut cererea, dar mi-a promis că rezolvă el lucrurile", spune Marietta Ujică.

Schimb de scrisori

Sora i-a trimis fratelui cu care avea de împărţit o moşie şi o scrisoare. „Aşa ceva nu se uită, îi scriam eu revoltată. Îl rugam să facă o cedare a părţii mele, să rezolve cumva....".

La 30 noiembrie 2000, pe adresa din Berlin a Mariettei Ujică soseşte răspunsul fratelui ei. În colţul de sus stânga al hârtiei, antetul „Răzvan Theodorescu - profesor universitar, membru al Academiei Române". Apoi textul, în care-şi alintă sora „Paţi".

„Nu ai nevoie de act notarial de la mine pentru a demonstra că avem tată comun. Evident, ai aceleaşi drepturi, şi orice avocat - pe baza actelor pe care le ai - va demonstra acelaşi lucru", scria academicianul-senator. Urmează detaliile tehnice: „Nu s-a retrocedat absolut nimic până în prezent, singurul act emis de prefectură privea retrocedarea conacului - pe care eu nu-l cerusem (...).

Pentru clarificarea situaţiei tale în succesiunea Theodorescu, orice avocet de azi te poate sfătui şi ajuta  (căutări de acte în arhive etc)". Iar în încheiere, o urare şi-o mustrare fină, frăţească: „Sperând că este ultima oară când comunicăm pe aceste chestiuni, îţi trimit urările mele de bine".

Retrocedarea avea să aibă loc trei luni mai târziu, la 2 februarie 2001: Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor din Iaşi îl face, oficial, pe Răzvan Theodorescu stăpân unic peste moşia de la Ruginoasa. Între timp, tocmai ce devenise senator PSD şi ministru al Culturii.

Legea, soră cu senatorul

Vreme de cinci ani, lucrurile au rămas la fel - Răzvan Theodorescu moşier la Ruginoasa, Marietta Ujică moştenitor fără moştenire. În plus, termenul maxim prevăzut de Legea 1/2000 pentru formularea cererilor de restituire a dreptului de proprietate era depăşit de mult.
Situaţia se schimbă odată cu promulgarea Legii 247/2005 „privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei" - un act normativ care permitea celor care n-au apelat la Legea 1/2000 să-şi ceară, totuşi, drepturile de proprietate asupra terenurilor moştenite.

În continuare fără vreun răspuns de la Răzvan Theodorescu, Marietta Ujică decide să acţioneze şi, la 24 noiembrie 2005, formulează o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii 247/2005, la Comisia Locală de Fond Funciar Ruginoasa, aceeaşi comisie care aprobase împroprietărirea fratelui său.

 I se respinge cererea, urmează contestaţia, iar în octombrie 2008 Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor din Iaşi respinge şi contestaţia. Motivul: „potrivit articolului 3 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate nu poate depăşi suprafaţa de 50 ha, iar prin anexa 38 a Comisiei Locale Ruginoasa a fost validat moştenitorul defunctului Mihail Theodorescu (Răzvan Theodorescu) cu suprafaţa de 50 ha".

Concret, legea nu permite împroprietărirea moştenitorilor cu o suprafaţă mai mare de 50 de hectare, iar suprafaţa maximă fusese deja dată în proprietatea academicianului Răzvan Theodorescu. Singura soluţie pentru Marietta Ujică rămăsese instanţa.

Portret de moşier

Răzvan Theodorescu (71 de ani) este istoric, profesor universitar, membru al Academiei Române.

A fost director general al Televiziunii Române (1990-1992) şi cel care a decis întreruperea emisiei în timpul mineriadei din 13 iunie 1990.

A fost senator PSD de Iaşi (2000-2004) şi de Botoşani (2004-2008) şi fost ministru al Culturii (2000-2004).

În 2008 a candidat pentru al treilea mandat de senator, în sectorul 1 al Capitalei, dar a pierdut alegerile. ll    În februarie 2010 a demisionat din PSD, nemulţumit de alegerea lui Victor Ponta în fruntea partidului.

Războiul fraţilor pentru pământ

Marietta Ujică intenţionează să lupte în continuare pentru bucata de pământ care, legal, i se cuvine. Ultima soluţie – Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)  Foto: Victor Boldir

În 2009, după seria de eşecuri suferite la comisiile locale de fond funciar, Marietta Ujică tocmeşte un avocat şi deschide un proces civil la Judecătoria Paşcani. Cere constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate emis pe numele lui Răzvan Theodorescu şi emiterea unui alt titlu în care să fie şi dânsa inclusă cu drepturi egale asupra moşiei de 50 de hectare din Ruginoasa.

În ciuda scrisorii de conciliere - în care îşi asigură sora că nu-i va pune nicio piedică - Răzvan Theodorescu îşi angajează şi el un avocat şi luptă până la capăt.

Argumentele părţilor

În faţa instanţei, Marietta Ujică susţine că Răzvan Theodorescu a făcut cererea de împroprietărire fără să o menţioneze ca moştenitor cu drepturi egale.

Potrivit Legii 1/2000, astfel de cereri se fac în nume personal, a contracarat academicianul.

 „Într-adevăr, legea nu-l obliga să o pomenească şi pe Marietta Ujică, dar comisiile aveau obligaţia să verifice, odată cu verificarea calităţii de persoană îndreptăţită şi actele de stare civilă, de unde în mod cert reieşea şi existenţa altor moştenitori ai bunicului", răspunde Roxana Ruja, avocata Mariettei Ujică.

„Un moştenitor care a stat în pasivitate poate cere reconstituirea dreptului de proprietate numai dacă acesta nu a făcut deja obiectul reconstituirii pentru alţi moştenitori, cărora li s-a emis titlu de proprietate şi cărora li s-ar aduce atingere drepturilor câştigate", a punctat şi Răzvan Theodorescu.

La 11 decembrie 2009, judecătoarea Oana Adelina Cherecheş respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta Marietta Ujică.

Motivaţia instanţei

„Analizând materialul probator, văzând şi succesiunea în timp a cererilor de reconstituire, instanţa apreciază acţiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată", se arată în hotărârea Judecătoriei Paşcani.

Mai precis: „instanţa apreciază că această a doua cerere de reconstituire (a doamnei Ujică - n.r.) nu poate aduce în niciun fel atingere titlului de proprietate eliberat anterior (pe numele lui Răzvan Theodorescu - n.r.)".

În esenţă, titlul de proprietate emis pe numele lui Răzvan Theodorescu a fost obţinut legal. Deci nu poate fi anulat, nici măcar parţial, a motivat magistratul.

A urmat recursul la Tribunalul Iaşi. La 21 iunie 2010, Tribunalul a respins recursul şi a menţinut sentinţa dată de Judecătoria Paşcani.
Însă Marietta Ujică nu renunţă. „Vom cere repunerea pe rol a plângerii de la Judecătoria Paşcani. Apoi mergem la CEDO", spune avocata Roxana Ruja.

„Ce mă deranjează cel mai tare este că, întâlnindu-mă acum câţiva ani cu Răzvan, m-a asigurat că el nu are nicio vină pentru această stare de fapt şi că nu mă va împiedica cu nimic să-mi recapăt partea de moştenire. Sunt sigură că, dacă-l veţi suna, acelaşi lucru o să vă spună şi dvs.", încheie Marietta Ujică. 

 „Relaţia ei cu familia mea e inexistentă"

Contactat de „Adevărul", academicianul Răzvan Theodorescu nu a negat litigiul în care se află cu sora sa, dar nici nu s-a arătat dispus să ajungă la vreo înţelegere cu aceasta . Ba dimpotrivă:

„Persoana în cauză (Marietta Ujică - n.r.) îmi este soră printr-un accident al sorţii. Sufleteşte, n-o recunosc ca parte a familiei mele. Pe tatăl meu şi al ei l-a văzut o dată, pe bunicul nostru o dată. Relaţia ei cu familia noastră este inexistentă! Această persoană nu a avut niciun raport cu cei pe care acum vrea să-i moştenească", ne-a declarat Răzvan Theodorescu.

"Ce mă deranjează este că Răzvan m-a asigurat că el nu are nicio vină pentru această stare de fapt şi că nu mă va împiedica cu nimic să-mi recapăt partea de moştenire."
Marietta Ujică
sora lui Răzvan Theodorescu

Zeci de mii de lei de la arendaş

În 2005, Răzvan Theodorescu şi-a dat pământul moştenit în arendă către „Întreprinderea Familială Cosarot", deţinută de Eusebiu Toarbă.

„Am încheiat un contract cu domnul Theodorescu pentru terenul de 50 de hectare pe care cultivăm orz, soia, grâu, porumb şi floarea soarelui. Deoarece contractul expiră în această toamnă, m-am întâlnit personal cu fiul său, Ion Vladimir, şi l-am prelungit cu încă trei ani", a spus Eusebiu Toarbă.

Administratorul proprietăţii lui Theodorescu a evitat să precizeze valorea contractului de arendă. „Eu plătesc arendă în bani, nu produse, adică echivalentul a 1.000 de kilograme de grâu pe hectar la preţul pieţii", a explicat administratorul.

Preţul grâului variază între 0,5 şi 0,55 de bani pe kilogram. La un calcul simplu, rezultă că fostul ministru al Culturii încasează de la arendaş între 25.000 şi 27.500 de lei.

Istoria moşiei

Mihail Theodorescu, bunicul lui Răzvan şi Marietta, a cumpărat fosta moşie Moruzzi de la Ruginoasa în anul 1922. El a avut doi copii, Vasile şi Maria, iar averea sa s-a împărţit între cei doi după cum urmează:

Înainte de naţionalizare, în 1947, Mihail Theodorescu a vândut conacul şi o parte din teren către ginerele său,un anume Răducanu, căsătorit cu fiica sa, Maria. Această parte a moşiei, de asemenea confiscată de comunişti, a fost retrocedată după revoluţie, printr-un proces separat, către fiicele familiei Răducanu, Marina şi Madelaine.

Restul de teren a rămas în proprietatea lui Mihail Theodorescu, în ideea de a-l transmite fiului său Vasile, însă i-a fost naţionalizat în 1949. Din cele două căsnicii ale lui Vasile Theodorescu, decededat în 1982, au rezultat copiii Răzvan şi Marietta, din care primul a reuşit să intre în posesia întregii moşteniri.

Fragment din scrisoarea liniştitoare a lui Răzvan Theodorescu adresată surorii sale, Marietta