Alegeri parlamentare 2024

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, susține că anularea alegerilor a fost un „eşec al unor instituţii”. Mai mult, el afirmă că „nu e admisibil ca domnul Greblă” să continue să conducă AEP.

Ionuț Moșteanu, liderul deputaților USR, cere partidelor proeuropene să nu împartă funcțiile guvernamentale înainte de a stabili un program serios de guvernare, bazat pe măsuri concrete și un buget corect.

Ionuț Moșteanu, unul dintre negociatorii USR pentru formarea viitorului guvern, a oferit detalii despre stadiul negocierilor și despre măsurile care vor urma pentru stabilizarea economiei României.

În ultimele săptămâni, pe Facebook s-au înmulțit conturile cu identități false de pe care sunt postate numeroase comentarii pro-Călin Georgescu, George Simion și Diana Șoșoacă.

Președintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament pe 20 decembrie, într-o ședință de la 14.00.

Alegerile din 1 decembrie aduc o serie de personaje controversate în noua componență Parlamentului României.

Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat, oficial, numărul de mandate obținute de competitorii electorali la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților.

După alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, Uniunea Salvați România (USR) va avea 19 senatori și 40 de deputați în noul Parlament, iar dintre aceștia, 24 sunt la primul mandat.

Partidele românești se află într-un moment decisiv, într-o perioadă marcată de schimbări politice majore. Analistul Adrian Zăbavă avertizează că România a intrat într-o „nouă etapă”, iar formațiunile trebuie să pună interesul național înaintea calculului politic.

Grupul minorităţilor naţionale din noul Parlament va avea 19 reprezentanți, potrivit Biroului Electoral Central (BEC) a anunțat numele celor cărora au dreptul la un mandat de deputat.

Coordonatorul mercenarilor care îl păzesc pe Călin Georgescu, Horaţiu Potra, reţinut duminică seară de procurori a făcut campanie pentru PSD Sibiu la alegerile parlamentare din acest an.

Partidul REPER cere declasificarea informațiilor legate de alegerile parlamentare, în contextul în care s-a dovedit că au existat ingerențe mai multor actori statali în procesul democratic din România.

Preşedinta POT, Anamaria Gavrilă, a transmis, pe 1 decembrie, după exit-poll-urile care arată că Partidul Oamenilor Tineri a trecut pragul electoral că va ține în semn de recunoştinţă un post de trei zile cu apă.

Anularea alegerilor prezidențiale, ca urmare a deciziei CCR, vine spre finalul unui an cu numeroase provocări și probleme economice. Iar anul 2025 se anunță unul dificil din punct de vedere economic.

După ce REPER și PNCR au depus cereri ca alegerile parlamentare să fie anulate, Biroul Electoral Central (BEC) le-a respins cererile.

UDMR a obţinut în premieră un mandat de deputat în judeţul Vaslui prin Boglarka Kantor, candidată din Gheorgheni, judeţul Harghita.

Partidul REPER a solicitat în Biroul Electoral Central anularea alegerilor parlamentare, invocând "ingerinţa Rusiei", "manipularea şi dezinformarea populaţiei" privind unul dintre partide.

Biroul Electoral Central a respins, vineri, solicitarea Partidului Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi (DREPT) de anulare a alegerilor parlamentare.

Elena Lasconi, candidatul USR pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, a transmis vineri, un nou mesaj către românii din Diaspora, care au „să lucreze în occident, în țările civilizate din Uniunea Europeană, nu în Rusia”.

Serviciul Român de Informații (SRI) a precizat că, deși aplicația TikTok era disponibilă doar pe teritoriul Republicii Populare Chineze în 2016, conturile puteau fi create din orice colț al lumii prin utilizarea de servicii de anonimizare de tip VPN.

Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au fost organizate în general eficient, iar drepturile fundamentale ale alegătorilor au fost respectate, însă procesul electoral a fost influențat de mai mulți factori care au afectat încrederea publicului în rezultatele acestora.

Parlamentul României are 466 de mandate, iar analiza distribuției acestora între partide relevă posibile alianțe politice ce ar putea defini viitorul guvernării.

Premierul PSD Marcel Ciolacu a anunțat că există o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități care să mențină România pe drumul european și pro-NATO. În cadrul întâlnirii de miercuri ar putea fi semnat un acord în acest sens.

Călin Georgescu, candidatul independent la prezidențiale, se angajează să desemneze un prim-ministru pregătit moral și profesional, oferind garanția unui guvern stabil.

Partidul Oamenilor Tineri (POT) a câștigat două mandate de senator în județele Giurgiu și Ialomița. Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 5, a candidat la parlamentare din partea PSD, pe listele pentru Senat în Giurgiu.

Fostul prim-ministru Florin Cîţu şi ministrul Educaţiei, Ligia Deca, sunt doar două dintre numele mari din PNL care, deşi au fost pe liste, nu au reuşit să intre în Parlament.

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat marţi, 3 noiembrie, că propunerea unui premier într-un guvern PSD-PNL-USR-UDMR trebuie să țină cont de rezultatele partidelor în alegerilor parlamentare.

Cotidianul The New York Times (NYT) scrie despre rezultatele alegerilor parlamentare din România. Deși social-democrații au câștigat, naționaliștii pro-Rusia pun în pericol angajamentele țării, arată jurnaliștii.

În mesajul transmis românilor, Georgescu a atacat actuala clasă politică.

Alegătorii suveraniști, votanți de AUR, POT, SOS, sunt în majoritate bărbați, fac parte din populația activă, aU făcut cel mult liceul și locuiesc, mai ales, în rural. Totuși, electoratul suveranist e foarte diversificat, spre deosebire de alegătorul lui Georgescu, care poate fi foarte bine profilat

Expertul în comportamentul politic și electoral Costin Ciobanu explică, pentru „Adevărul”, cum ar putea să arate viitorul guvern și unde s-ar putea decide numele viitorului premier, dar și care vor fi cele mai importante piedici în calea unei coaliții pestrițe.

Votul de „protest" a dominat alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, fiind alimentat de nemulțumirile economice și sociale ale românilor, dar și de un val puternic de retorică naționalistă și atacuri politice constante.

După rezultatele din 1 decembrie 2024, România se află într-o perioadă de incertitudine politică, iar posibilitățile de formare a unei coaliții guvernamentale depind în mare măsură de câștigătorul alegerilor prezidențiale.