Sorin Grindeanu, ministrul Comunicaţiilor: "Vrem să repornim portalul eRomânia"

Ministrul Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu, are aproape şase luni de mandat, timp în care, după cum a declarat, s-a „simţit ca un pompier pentru proiectele vechi“. Am aflat de la el care sunt proiectele concrete ale Ministerului, la Adevărul Live.

Sorin Grindeanu este Ministrul Comunicaţiilor din decembrie 2014 şi în cele peste 100 de zile a avut senzaţia că a fost pompier, potrivit hotnews.ro. "Am dat 1.800 de dolari pe licenţă, ceea ce este incredibil", a spus Grindeanu la Conferinţa Comunicaţii Mobile de astăzi.

De asemenea, alte subiecte pe care le-am abordat la Adevărul Live au fost legea Big Brother, Agenda Digitală 2020, tabletele în şcoli, dar şi scopul Ministerului Comunicaţiilor în dotarea instituţiilor cu infrastructură IT.

Cele mai importante declaraţii:

„Adevărul“: Avem, în sfârşit strategia digitală 2014-2020. Care sunt priorităţile dumneavoastră în acest moment?

Sorin Grindeanu: N-a fost simplu să avem această strategie. Dincolo de dezbaterea publică şi seminarii, atât cât s-a putut, a fost un parcurs destul de greu, recunosc acest lucru. Când am depus jurământul, proiectul era la avizare. În aceste trei luni am avut discuţii cu alte ministere, agenţii, instituţii, în final şi-au dat avizul 20 de ministere şi instituţii. Strategia defineşte cadrul pe IT&C, o strategie discutată în Comisia Europeană. După ceva timp avem aprobarea din aprobarea din şedinţa de guvern.

Spuneaţi că este un minister mic.

Dacă discuţi de acest minister nu suntem reprezentaţi în CSAT, dar este un minister prezent în foarte multe proiecte. E un minister care trebuie să ofere cadru de devoltare. Cu această strategie facem un pas important. Fiecare minister interacţionează cu noi, de aceea dialogul a durat foarte multe, nu digitalizăm ministerele, oferim doar cadrul. E un minister mic în comparaţie cu altele doar că e implicat în foarte multe proiecte.

Cu ce se poate lăuda Ministerul Comunicaţiilor?

Sunt cât se poate de sincer, există proiecte generatoare de breaking news care nu şi-au atins scopul. Capătul de linie trebuie să ducă la un plus pentru utilizator. Dacă vorbim de România avem un minus pentru că finalitatea proiectelor, chiar dacă sunau frumos pe hârtie, nu se duce la scara reglată iniţial. În urmă cu zece zile, ministerul a semnat un memorandul cu Banca Mondială pentru monitorizarea acestui proiect. Am perfectat şi o legătură cu US TDA, dar rămâne dorinţa de a urmări mai bine linia de la depunerea proiectului până la finalizarea sa.

Sorin Grindeanu FOTO Eduard Enea

Câţi utilizatori are portalul eRomânia?

Cred că 120.000 de utilizatori unici, extrem de puţini faţă de ce şi-a propus. E vorba de eRomânia varianta doi. Nu a fost un proiect ieftin, alături de Agenţia Digitală vrem să îl repornim pentru că una s-a propus şi alta a ieşit. Am avut pe parcursul anului trecut au fost observaţii faţă de acest portal, dar remediate la timp de cel care a realizat portalul. Vina apare de la început, de la modul în care a fost gândit, dar şi modul de comunicare cu administraţiile teritoriale au afectat portalul. E un defect care nu a fost bine calibrat. Sper ca cei de la Agenţia Digitală să găsească chestiuni prin care să îl revitalizăm.

Inclusiv publicitatea pentru acest proiect lasă de dorit, lumea nu ştie exact ce este portalul. Dialogul mai bun cu teritoriul e esenţial. Am încredere că vom face o treabă bună, deşi consider că nu şi-a atins ţinta. Putem să lăsăm banii aceia pierduţi, iar cei responsabili să fie traşi la răspundere şi să încercăm să reparăm ceea ce s-a făcut pentru un produs final mai bun.

Tabletele pentru elevi, un proiect care nu este fezabil

Domnul Cotovei spunea că în martie 2015 fiecare elev va avea o tabletă.

În acest moment, pe această execuţie bugetară la modul în care sunt repartizate sumele, acest proiect nu este fezabil. Dar odată cu aprobarea noului buget, putem gândi o dezvoltare pe acest tip. Putem să ne adresăm într-o paletă mult mai largă. Strategia pentru Agenda Digitală are 36 de evenimente. Tot ce ţine de la naştere până la moarte se întâmplă în România la fel ca în secolul trecut. Nu e normal. Unul dintre proiectele cu prioritate este cel al scanării documentelor şi a arhivării lor pentru a avea acces de istorie. Pe componente a doua din strategia pentru Agenda Digitală avem IT&C pe sănătate, educaţie şi cultură.

Ministerul Educaţiei poate face proiectul, noi suntem deschişi cu specialiştii noştri, chiar dacă vorbim de clase primare sau de liceu. Vom găsi proiecte care să cuprindă tablete, procesul trebuie să fie mai larg.

Accentul pe cercetare

Există un plan pentru cercetare?

Pilonul trei ai strategiei se referă la cercetare şi inovare. Din analiza mea, lucrurile par un pic decalibrate pe cele două domenii importante: comunicaţii şi informatică-inovare. 90% din proiecte au fost duse spre domeniul comunicaţiilor. Poate e şi normal, trebuie să recuperăm lucruri. E greu să egalezi, dar e foarte important şi domeniul de inovare, e cel care aduce foarte multă plus valore inclusiv în PIB-ul României. Noi stabilim cadrul, iar alături de cei cu care suntem parteneri trebuie să găsim şi pârghiile practice ale implementării. Nu începem de la zero, e un efort de echipă. E normal că lucrurile vor fi îmbunătăţite.

Sorin Grindeanu FOTO Eduard Enea

Aveţi un plan complet faţă de start-up-uri?

Europa pierde lupta pe competivitate cu alte zone din lume, Statele Unite ale Americii sau India. Pe ceea ce oferim ca şi cadru vom oferi ghiduri, inclusiv şi pentru start-up-uri. Lucrurile trebuie făcute pas cu pas.

Pe când vom avea vot electronic?

Iarăşi, lucrurile se fac pas cu pas. Nu mă opun, dar înainte de a aloca resurse şi de a gândi proiecte trebuie să avem un cadru legislativ care să îţi permită acest lucru. Dacă există cadru ne oferim drept cei care putem să finanţăm, să dezvoltăm şi să implementăm. Parlamentul trebuie să modifice legea electorală.

Dialog pentru legea Big Brother

Legea Big Brother a fost declarată neconstituţională în două rânduri. Viziunea autorităţilor asupra securităţii informatice e vreodată compatibilă cu Constituţia?

Da, e vorba de un pachet cu trei legi. Vorbim de reţinerea datelor, pre-pay şi reţinerea datelor. Au fost discutate şi au avut un feedback de la Curtea Constituţională cu anumite decizii care trebuie aplicate. Trebuie să găsim balanţa între nevoia de securitate a cetăţeanului şi drepturile şi libertăţile acestuia. Ambele drepturi sunt la fel de importante. În această perioadă, prin lege, la ministerul pe care îl conduc, funcţionează o comisie care are ca rol trimiterea proiectelor către prim-minstru. Suntem într-o fază înaintată pe legea reţinerii datelor. Operatorii reţin date de tip comercial despre utilizatori la care se doreşte accesul din punct de vedere legal. Sunt foarte multe instituţii implicate, au avut loc discuţii cu societatea civilă. Acest pachet, în momentul în care ajunge să respecte deciziile CCR, trebuie dezbătut. Cu un dialog deschis o să găsim un echilibru, sunt un susţinător al pachetului.

Eu cred că e mai mult zgomot decât o problemă în ceea ce priveşte cartele pre payd. A existat un dialog cu cei trei mari operatori de piaţă, există undeva peste 12 milioane de cartele active. Poate această reglementare are un impact economic, poate, nu cu plus asupra operatorilor. Cu toate acestea sunt deshişi spre o soluţie. Nu am găsit o formă pe ceea ce îşi doreşte o parte, cu societatea civilă şi cu deciziile CCR. După găsirea unei formă o să ieşim la dialog.

Sorin Grindeanu FOTO Eduard Enea

De ce ar trebui să fiu obligat să îmi dau datele dacă vreau să cumpăr o cartelă?

Eu n-am avut niciodată, am fost tot timpul pe abonament. Nu văd o problemă în a mă ascunde sau că mi se încalcă drepturile. Tocmai de aceea un dialog cu pro şi contra pe acest subiect va oferi o formă constructivă. Cele 12 milioane de SIM-uri nu sunt active doar în România sau în Europa sau în ţările cu care avem parteriate. Multe dintre cartele sunt folosite în zone exportatoare de instabilitate.

Securitatea cibernetică, o problemă importantă

E România pregătită în domeniul securităţii cibernetice?

În urmă cu o săptămână a fost publicat raportul CERT-ului. Anul trecut, CERT a procesat 78 de milioane de alerte de securitate. Din zece milioane de IP-uri publice, 2,4 milioane au fost implicate în incidente informatice. 11.000 de domenii au fost compromise. Provocările sunt din ce în ce mai mari, chiar dacă unele calculatoare au fost folosite doar în tranzit. E îngrijorător. În 11,12,13,14 vom avea o conferinţă asupra securităţii cibernetice. 17 state din această regiune vor fi invitate, alături de noi şi SUA, totul pentru a găsi soluţii. Extragerea de informaţii critice pentru stat este o metodă care a evoluat. Devine o componentă extrem de importantă în rolul de siguranţă naţională pe care îl are statul. În această conferinţă, vom inaugura un centru de inovare în cibernetică, un proiect pilot pe care vrem să îl dezvoltăm.

A avut NSA acces la datele românilor?

Nu am nici măcar o umbră de informaţie legate de acest subiect. Centrul de inovare sper să întărească rolul României pe securitatea cibernetică.

STS-ul interferează cu informaţiile civile?

Lucrurile nu se suprapun. Noi nu gestionăm infrastructura, nu ne interferăm. SRI şi STS au fost doi parteneri care ne-au ajutat inclusiv pe strategia pe Agenda Digitală.

În această perioadă de trei luni am fost pus în situaţia de a rezolva situaţii de criză şi nu am avut timp pentru planuri de viitor. În legătură cu licenţele Microsoft, am calculat că o licenţă costa 1.100 de dolari, fără calculator. O sumă extrem de mare.

Ce se va întâmpla cu televiziunea în analog?

Vorbim de retransmisie. Din 17 iunie 2015 trebuie să fie trecută transmisia de la analogic la digital. Licitaţia a fost câştigată de SNR, dar totul este în întârziere. Sunt în situaţia în care nu au avut niciun ofertant. Acum se schimbă lucrurile, SNR nu are bani, dar trebuie să avem în vedere un scenariu în care din 17 iunie nu putem îndeplini condiţiile. TVR ar putea să emită în continuare pe VHF, unde trecrea la digital nu s-a făcut nici în ţările vecine. Totul depinde de SNR, care, în ultimii nouă ani de zile nu a făcut nimic. Totul se remediază în ultimele luni. SNR trebuie să realizeze că sunt într-o competiţie, nu le mai oferă statul un exit.