Miercuri, 22 Iulie 2026
Home
Știri interne
Știri externe
Politică
Economie
Sport
Stil de viață
Opinii
Video
Ghid de cumpărături
Dezvoltare personală
Adevărul de weekend
Anunțuri în ziar
Ultimele știri ⏱️
Război în Ucraina
Istoria zilei
regionalisme - ultimele știri
Ce înseamnă cingeu, gavanos sau hârţ. Cuvinte din Moldova, Oltenia, Ardeal sau Banat pe care mulţi români nu le cunosc
Regionalismele sunt cuvinte cu o răspândire geografică limitată, cunoscute de vorbitorii din respectiva zonă. Multe dintre ele se folosesc tot mai rar, fiind întâlnite în special în zonele rurale.
Vaslui
17 sept. 2019
Cum ar suna în regionalisme o avertizare meteo de ninsoare de la ANM
V-aţi gândit cum ar suna avertizările date de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) dacă instituţia s-ar ajuta de regionalisme în loc de cuvinte folosite în mod uzual?
Ploieşti
24 ian. 2019
Capcanele limbii române. Regionalismele din Ardeal greu de înţeles pentru românii din alte zone
Limba română are o serie de regionalisme care, pentru cei din alte zone, sunt greu de înţeles. Influenţele din alte limbi se simt încă, în special în zonele rurale....
Baia Mare
05 dec. 2018
20 de cuvinte ardeleneşti pe care ceilalţi români nu le înţeleg. Ce înseamnă „firhong“, „mneriu“, „dosoi“ sau „lesne“
Există în Ardeal o serie de regionalisme pe care românii din alte zone ale ţării nu le pot înţelege. Desigur, există şi în Moldova sau în alte zone ale ţării cuvinte care pot face dificilă conversaţia cu români din alte regiuni....
Baia Mare
06 oct. 2018
Top 25 de cuvinte şi expresii pe care doar ardelenii le pot înţelege. Ce înseamnă „a se ciumurli“ sau „măştihoaie“
Limba este în continuă evoluţie, iar asta priveşte şi regionalismele. Deşi toţi românii vorbesc aceeaşi limbă şi se pot înţelege între ei, unele regionalisme pot crea diferenţe destul de mari în ce priveşte comunicarea verbală....
Baia Mare
12 mar. 2018
„Moldoveanul strică şandramaua când se supără, dar dă adălmaş când se bucură“. Lista cuvintelor moldoveneşti greu de înţeles de către românii din alte zone
Graiul dulce al moldovenilor este plin de cuvinte şi expresii pe care românii din alte regiuni nu le înţeleg şi se amuză copios pe seama lor.
Vaslui
24 oct. 2017
Top 20 de cuvinte şi expresii ardeleneşti greu de înţeles
Despre gramatica limbii române spun străinii care încearcă să o înveţe că este foarte grea. Despre dicţionar, însă, dificultăţile create de regionalisme ar putea fi şi mai mari.
Baia Mare
16 iul. 2017
Cum s-au format unele cuvinte din limba română. Ce înseamnă în realitate „jandarm“ şi „biscuit“
Deşi este greu de crezut, românii folosesc în vorbirea curentă nu mai mult de 1.500 - 1.600 de cuvinte, considerate vocabularul fundamental sau fondul principal lexical.
Ploieşti
17 iun. 2017
Nemţeasca de Banat. Povestea despre „şpohert, şpais, cuină şi crofne“ în care totul este „puţuluit pentru goşti“
Profesor în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara şi lingvist, Marcel Tolcea este şi realizatorul unei rubrici radiofonice în care îi învaţă pe ascultătorii studioului regional Radio Timişoara să scrie şi să vorbească îngrijit româneşte. Cu umor...
Timişoara
10 aug. 2016
Top 20 de expresii din Ardeal pe care nu le înţeleg ceilalţi români. Ce înseamnă să fii făcut „bolund“, „hâd“ sau „drojder“
Deşi vorbesc aceeaşi limbă, nu de puţine ori ardelenii nu reuşesc să se facă înţeleşi nici în sudul ţării şi nici în Moldova. Cuvinte precum „bolund”, „găluşte” sau „jinars” ridică sprâncenele oltenilor şi moldovenilor deopotrivă. Adevărul.ro vă prez...
Bistriţa
31 mai 2016
De ce au moldovenii „stuchit la furcă“ şi „îi taie pi şăle“. Expresii moldoveneşti pe care românii din alte zone nu le înţeleg
Dulcele grai moldovenesc, atât de bine pus în valoare de opera povestitorului Ion Creangă, e plin de cuvinte şi expresii care fac deliciul cititorului. Opera scriitorului rămâne cea mai la îndemână expresie pentru a ilustra frumuseţea limbajului mold...
Vaslui
03 nov. 2015
Cuvinte pierdute ale limbii române: ce însemnau făgădău, culeşă sau boreasă în vorbirea muntenilor de pe Valea Bistriţei
În revista „Şezătoarea” (1893-1894), publicaţie apărută timp de 26 de ani la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, Arthur Gorovei prezintă o listă de cuvinte, mare parte dispărute astăzi din vorbirea populară a sătenilor din Neamţ şi Suceava.
Piatra Neamţ
14 sept. 2015
Cele mai ciudate cuvinte din vocabularul interbelic în Transilvania: bărbaţii erau „mahări“ sau „şpileri“. Cum foloseau femeile „ticlazăul“ sau „druga“
Vocabularul românesc a fost influenţat de-a lungul secolelor, în special în Transilvania, de limbile popoarelor care au ocupat vremelnic aceste meleaguri. Ungurii, saşii şi chiar turcii au determinat îmbogăţirea limbajului românesc, unele dintre aces...
Alba Iulia
08 aug. 2015
„Ni“ cum se vorbeşte în Maramureş: 20 de cuvinte ciudate, pe care ceilalţi români nu le înţeleg. „Coconii“ beau apă din „vighere“ şi mănâncă „curechi“
Patrioţi, calzi şi primitori, aşa sunt catalogaţi maramureşenii de cei care ajung să le treacă pragul. Prin graiul lor colorat reuşesc să descreţească şi cele mai încruntate frunţi. „Adevărul“ vă prezintă o listă de 20 de cuvinte pe care cu siguranţă...
Baia Mare
29 mar. 2015
De ce eşti baistruc? Cuvinte ciudate ale dobrogenilor pe care niciun alt român nu le pricepe - ce înseamnă „buhalcă”, „ciortan”sau „ghionder”
Dobrogenii au luat ce e mai frumos din limba turcilor, pecenegilor, bulgarilor şi cumanilor, popoarele care au năvălit pe aceste meleaguri, şi şi-au făcut propriul grai....
Constanţa
26 mar. 2015
De ce dau moldovenii cep la „poloboc“ şi se hrănesc cu „chişcă“. 20 de cuvinte în dulcele grai moldovenesc pe care ceilalţi români nu le înţeleg
Dulcele grai moldovenesc este extrem de savuros, în Moldova fiind folosit un dialect diferit faţă de celelalte regiuni ale ţării, de multe ori necunoscut publicului larg. „Adevărul“ vă prezintă un top al regionalismelor din zona Moldovei.
Focşani
23 mar. 2015
De ce se spune „Tăt Banatu-i fruncea”? Cum se conjugă bănăţeneşte verbul a fi: „Io mi-s / tu ieşci/ iel îi / noi ni-s / voi vi-s/ iei îs”
Conform specialiştilor, graiul bănăţean este un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare, germane şi ale altor popoare migratoare.
Timişoara
21 feb. 2015
Cum vorbesc românii: de la graiul dulce al moldovenilor, molcomul ardelenilor şi „fruncea“ bănăţenilor la „miticismele“ bucureştenilor
Limba română, în toate variaţiile ei, este studiată atent în ultimii mai bine de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, în cadrul unor ramuri de cercetare precum sociolingvistica, psiholingvistica sau geografia lingvistică....
Societate
16 mar. 2013
