canalul bîstroe - ultimele știri

Ucraina şi România au rezolvat o dispută de lungă durată cu privire la construcţia canalului maritim de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră (Bîstroe) de către partea ucraineană, a anunţat sâmbătă, pe Facebook, ministrul protecţiei mediului şi resurselor naturale din Ucraina, Ruslan Streleţ.

Ministrul Transporturilor susține că Sulina rămâne singurul canal navigabil pe Dunăre în reţeaua TEN-T, țara noastră nefiind de acord să fie introdus în această rețea și canalul Bîstroe. De asemenea, oficialul român le-a recomandat să folosească mai mult porturile Galați și Brăila.

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la Transporturi, susține că intenția ucrainenilor privind adâncirea Canalului Bîstroe e deja cunoscută, însă aceasta ar putea avea loc doar prin respectarea convențiilor internaționale și „regulile de mediu”.

Adina Vălean, comisar european privind Transporturile, a punctat faptul că nu a primit încă nicio informare privind concluziile autorităților ucrainene sau române în ceea ce privește lucrările de dragare pe Canalul Bîstroe.

Canalul Bîstroe este văzut de oficialii ucraineni ca o rută alternativă pentru exporturile de cereale. De altfel, Kievul susține că porturile dunărene sunt de importanță majoră pentru aceste exporturi.

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a anunțat că au început măsurătorile pe canalul Bîstroe. Potrivit acestuia, interpretarea rezultatelor de pe brațul Chilia, Solomonov și canalul Bîstroe se va finaliza în aproximativ 10-12 zile.

Ministrul Transporturilor a anunţat că a discutat cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, căruia i-a solicitat informaţii privind aprobarea pentru măsurătorile pe Braţul Chilia şi canalul Bîtroe, așteptată încă de România.

Ministrul Transporturilor a venit cu precizări referitor la măsurătorile solicitate pentru brațul Chilia și pentru canalul Bîstroe. Grindeanu susține că experții români au finalizat măsurătorile pe sectorul partea ucraineană a brațului Chilia.

Vicepremierul Kelemen Hunor susține că ar prefera ca măsurătorile pe Dunăre realizate de România și Ucraina să aibă loc în paralel. Referitor la măsurarea brațului Chilia, acesta este de părere că

Ministrul Transporturilor a salutat, într-o postare pe rețelele de socializare, intenția Ucrainei de a măsura adâncimea canalului Bîstroe. Sorin Grindeanu a afirmat că partea ucraineană a propus să realizeze propriile măsurători, iar România să desemneze un expert care să participe la acestea.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu susține că motivele pentru care Ucraina nu și-a dat încă acordul pentru efectuarea de măsurători pe canalul Bîstroe țin de siguranță. Acesta se declară convins că România va primi, într-un final, acordul ucrainenilor.

Cristian Tudor Popescu și-a făcut publică opinia pe tema canalului Bîstroe și, de asemenea, analizează „muniția politică electorală trasă de partide” pe această temă. El a reacționat după întârzierile de partea ucraineană a aprobării pentru măsurătorile canalului.

Ministrul Transporturilor a anunțat că partea ucraineană și-a dat acordul parțial pentru începerea măsurătorilor pe brațul Chilia, partea ucraineană, începând de mâine. Grindeanu susține că se insistă și pentru acordul pe canalul Bîstroe.

Premierul susține că nu a primit nicio actualizare în ceea ce privește acceptul Ucrainei pentru efectuarea de măsurători pe canalul Bîstroe. Nicolae Ciucă a precizat că România va discuta cu partea ucraineană, în cazul în care aceasta nu își dă acordul.

Un mic canal de la gura de vărsare a Dunării a devenit un punct de interes geopolitic între Ucraina și România, provocând temeri că Rusia se poate amesteca, iar sprijinul Bucureștiului pentru vecinul său devastat de război s-ar putea diminua.

Marcel Ciolacu a subliniat că, în acest moment, ol susține pe ministrul Transporturilor privind demsersul asupra canalului Bîstroe, susținând că Delta Dunării este una dintre liniile roşii ale României.

Partea română a solicitat autorităților de la Kiev mai multe detalii tehnice referitoare la Canalul Bîstroe, după ce au prezentat datele pe care le au autoritățile noastre. Armata ucraineană ar urma să sigura paza pentru măsurători, susțin surse din Ministerul Transporturilor.

Ministrul Transporturilor susține că a răspuns solicitării Ucrainei, care a cerut Comisiei Europene includerea canalului Chilia - Bîstroe în coridorul de transport european, explicând că singura cale navigabilă este canalul Sulina, potrivit News.ro.

Secretarul de stat Sorin Banciu a precizat, într-o intervenție la Antena 3, că partea ucraineană a susținut în timpul discuțiilor de astăzi că nu au efectuat lucrări de dragare pe canalul Bîstroe, fiind vorba de lucrări de întreținere.

Un reprezentant al Administrației Fluviale a Dunării de Jos a recunoscut, în discuțiile tehnice cu ucrainenii pe tema Bîstroe, că ministerul condus de Sorin Grindeanu a cerut Kievului ca măsurătorile să fie făcute începând cu 15 martie, susțin surse politice.

Comisia Europeană încă nu a primit documente de la cele două părți aflate în dispută, deși a solicitat acest lucru. La rândul său, vicepremierul Grindeanu susține că s-a bazat pe date înainte de a vorbi și așteaptă ca românii să meargă pentru măsurători.

Autoritățile române au înaintat Ucrainei solicitările necesare pentru a putea trimite experți care să facă măsurători pe Canalul Bîstroe, însă până în prezent nu a venit și răspunsul Kievului de acceptare a cererilor regimului de la București.

Discuțiile pe tema Bîstroe s-au intensificat în ultima perioadă, având in vedere că instituțiile din România nu au reușit să își coordoneze acțiunile și abordarea pe acest subiect, mai ales în contextul actual de securitate.

Președintele PSD a precizat că ieșirile sale critice la adresa părții ucrainene pe tema adâncirii Canalului Bîstroe intră în sfera dreptului la o opinie și nu înseamnă că România ar opri vreun moment sprijinirea Kievului.

Preşedintele UDMR, care deține și funcția de vicepremier, consideră că Ucraina ar trebui să oprească lucrările pe Canalul Bâstroe, până când specialiştii se vor pronunţa şi vor lua o decizie.

Șeful statului i-a criticat pe cei care au ridicat problema adâncirii Canalului Bîstroe fără a avea toate datele necesare, fiind de părere că unii politicieni sunt în căutare de notorietate, dat fiind că în 2024 sunt alegeri.

Partidele Puterii au avut mesaje diferite pe tema scandalului generat de lucrările de adâncire făcute pe Canalul Bîstroe, PSD fiind cel mai dur față de autoritățile ucrainene, UDMR mustrând și ea statul vecin, în timp ce PNL a pus accentul pe diplomație.

Discuțiile pe tema adâncirii canalului Bîstroe, acțiune stopată prin decizii internaționale încă din anii 2000, pentru protejarea ecosistemului din Delta Dunării, au fost reluate după ce oficiali din România au reclamat existența unor astfel de lucrări.

La operațiunile de dragare ale Canalului Bîstroe, Ucraina folosește, între altele, o navă specializată în care folosește tehnica aspirației.

Comisia Europeană susține, într-un răspuns la o solicitare a ziarului Adevărul, că nu a avut nicio implicare în ceea ce privește lucrările la canalul Bîstroe, menționând că a cerut date suplimentare Ucrainei pe această temă.

Ministrul Transporturilor României a afirmat, potrivit Gândul, că Ucraina a anunțat o singură lucrare de mici dimensiuni privind adâncirea canalului Băstroe, în timp ce ministerul din statul vecin a informat că adîncimea canalului a crescut.

România și Ucraina devin și mai tensionate, după ce Kievul a recunoscut modificarea adâncimii Canalului Bîstroe, pentru ca ulterior să spună că sunt lucrări de întreținere. Bucureștiul cere intervenția europeană și verificarea lucrărilor.

Nicolae Ciucă a afirmat că România dorește să facă măsurători pe Canalul Bîstroe, după ce ministerul Infrastructurii din Ucraina a precizat că adâncimea de navigare a canalului a crescut de la 3,9 la 6,5 metri.

Un plan depus la începutul lunii de Ucraina la Bruxelles pentru dragarea canalului Bîstroe, precum şi lucrări despre care partea ucraineană spune că sunt de mentenanţă au stârnit tensiuni la Bucureşti.

Răspunzând unei solicitări transmise de „Adevărul”, MAE a făcut mai multe precizări privind scandalul canalului Bîstroe, arătând că, din informațiile primite, nu reiese că Ucraina ar fi făcut lucrări de adâncire a canalului.

Un reprezentant al Ministerului Transportului a precizat că lucrările făcute de Ucraina nu reprezintă lucrări de mentenanță, așa cum a arătat Amabsada Ucrainei că a anunțat.

Victor Negrescu a solicitat poziția Comisiei Europene cu privire la planul Ucrainei de a introduce brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Amabasada Ucrainei a transmis mai multe precizări în contextul apariției unor informații privind executarea unor lucrări de dragare a canalului Bîstroe, fără informarea României.

Posibilitatea ca Ucraina să facă lucrări neanunţate de adâncire la canalul Bîstroe, a cărui construire a stârnit nemulţumiri în România, dar şi la nivel internaţional, din cauza ameninţărilor aduse mediului, a readus în atenţie opoziţia Bucureştiului la lărgirea coridorului.