Protest cu zeci de utilaje agricole pe străzile din Slatina. „Coridoarele de solidaritate, surse de vulnerabilitate” VIDEO

Fermierii din Olt au protestat cu aproape 70 tractoare și mașini de transport pe străzile municipiului Slatina. Cerealele. uleiul și făina ieftine din Ucraina îi duc în faliment, spun aceștia.

FOTO Alina Mitran

Protestul a fost organizat de Uniunea de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – ,,UNCSV”, desfășurându-se simultan în mai multe județe. Fermierii din Olt au traversat județul cu tractoarele, drumul prin Slatina fiind parcurs chiar prin centrul municipiului, pe bulevardul A.I.Cuza. Slătinenii i-au întâmpinat cu înțelegere și simpatie, i-au fotografiat și chiar au transmis, unii dintre ei, în direct protestul producătorilor agricoli, pe rețelele de socializare.

Fermierii spun că au ales această formă de protest pentru că vor să demonstreze că sunt o forță de care ar trebui să se țină seama. Ultimul an aproape că i-a băgat în faliment, cerealele din Ucraina, care ar fi trebuit doar să tranziteze țara noastră, în schimb au luat locul celor românești, ducând prețurile la niveluri care pe fermierii români îi ruinează. 

„Coridoare de solidaritate, surse de vulnerabilitate”, „Dacă tot consumăm, vrem să și producem”, alături de alte mesaje au fost afișate pe tractoarele aduse de fermieri la protest.

„Suntem solidari cu ei, dar avem și noi nevoie de susținere”

Fermierii spun că în fapt culoarele de solidaritate, așa cum au fost acestea numite, menite să asigure transportul produselor din Ucraina către țările non-UE, sunt mijlocul perfect prin care produsele vecinilor aflați în război au inundat piața româneasxă, ducându-i pe fermierii români aproape de faliment.  

„Protestăm în primul rând pentru a se dezvolta nişte culoare speciale pentru mărfurile agricole din Ucraina. Protestăm ca trasabilitatea acestor produse să existe în realitate, nu să se facă hârtii prin spate şi să se inunde piaţa din România. Știţi foarte bine că sunt multe cereale, preţurile se duc în jos şi noi, fermierii, suferim pentru acest lucru, pentru că avem nişte costuri foarte mari cu înființarea culturii și o să ducă la falimentul nostru, pe care nu cred că şi-l dorește nimene. Știți foarte bine că orice pe pământul ăsta se poate face, dar fără mâncare nimic nu se face”, a declarat Ilie Popescu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din judeţul Olt. Acesta a precizat că deja pierderile sunt mari și că România, împreună cu Uniunea Europeană, ar trebui să ofere sprijin real pentru compensarea pierderilor deja suferite. 

„Noi înțelegem greutățile fermierilor ucrainieni, suntem solidari cu ei, ştim ce înseamnă să muncești pământul, să nu poți să-ți iei recolta, să nu poți să-ți vinzi recolta, dar avem nevoie şi noi de susţinerea asta. Să știe fiecare ce are de făcut, să știe de pierderile care există, să fim susținuți într-o anumită măsură, nu cerem nimic degeaba”, a adăugat Popescu.

Teiu Păunescu, unul dintre fermierii care lucrează în Olt mii de hectare, a explicat la rândul său că sprijinul anunțat pentru producătorii de cereale nu înseamnă aproape nimic. „Doar eu am pierderi de un milion, ce înseamnă 10 milioane?! Zece fermieri?!”, a spus Păunescu.

Producătorii de cereale spun că sunt cantități enorme în depozite, pentru că prețurile au scăzut atât de mult încât nu acoperă costurile de producție

„Fermierul a tot crezut la un moment dat că se stabilizează undeva acest preț, dar nu s-a stabilizat sub nicio formă. A fost într-o continuă scădere. Gândiți-vă că am ajuns cu prețurile înainte de pandemie, unde îngrășămintea era  1.200 - 1.500 lei tona, unde motorină era 4-5 lei. Noi am înființat cu 9 lei motorină. Este altă situație. (...) Prețul cerealelor s scăzut față de de anul trecut cu 40%, ceva de genul acesta”, a mai spus Ilie Popescu.

Mihai Nicola, preşedintele Cooperativei Oltenia - Cereal Nord, cu sediul la Scorniceşti, a explicat la rândul său că prețul grâului a ajuns la 0,95 lei/kg, care nu acoperă costurile de producție. Fermierii au cumpărat îngrășăminte, în toamna anului trecut, la prețuri mai mari decât în prezent, pentru că s-a propagat informația că vor deveni de negăsit, astfel crescând substanțial costurile producătorilor. 

„Dacă nu vor crește prețurile cu cel puțin 30% față de cele din momentul de față sigur vom ne vom înscrie pe pierdere, la toate culturile. Noi am cumpărat îngrășămintele dublu față de cât sunt acum. E adevărat că îngrășămintele, acum, costul lor a scăzut la 50% față de cât erau în septembrie-octombrie, dar noi le-am luat atunci pentru că atunci au apărut zvonuri că nu vom mai găsi, indiferent de preț. Şi atunci ne-am panicat și a trebuit să cumpărăm. Am vândut grâu și am cumpărat, cei care au vândut atunci, și am cumpărat îngrășăminte. În momentul de față hectarul de grâu ne costă 5.000-6.000 lei, cheltuială directă. Și la nivelul ăsta de cheltuieli noi trebuie să realizăm cel puțin 6.000 kg de grâu la un leu, nici nu acoperă cheltuielile”, a susținut Nicola.

Din Ucraina nu au venit doar cereale, ci a venit și făină, a venit și ulei, au mai susținut fermierii, situație care i-a afectat și pe români, dar și pe fermierii din Bulgaria și Polonia, cu toții înregistrând costuri mult peste cele ale producătorilor din țara aflată în război.

„Sigur că poporul ucrainean trebuie ajutat, dar nu în detrimentul activității noastre”, a mai spus Nicola.

Fermierul Teiu Păunescu a precizat că are în depozit și cereale, dar și rapiță, prețul la rapiță coborând sub jumătate față de vara trecută, astfel că de la 4 lei/kg s-ar fi ajuns la 1,7 - 1,8 lei/kg, a susținut Păunescu.

Fermierii români cer reintroducerea certificatului fito-sanitar la frontieră

O delegație a fermierilor olteni a înaintat o notă de protest prefectului județului Olt. Fermierii români solicită autorităţilor să elimine scutirile de taxe vamale pentru importurile de produse agricole din Ucraina, reintroducerea obligativităţii certificatului fito-sanitar la frontieră pentru a respecta standardele pe care fermierii români le respectă, cu costuri ridicate, separarea, în vămile româneşti, a fluxurilor de mărfuri agricole, în funcţie de provenienţă şi destinaţie, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei şi prioritizarea mărfurilor româneşti.

Asigurarea trasabilităţii importurilor şi tranzitului printr-un control strict al calităţii şi evitarea ambiguităţilor legate de originea şi destinaţia mărfurilor agricole sunt alte cerințe, fermierii insistând pentru verificarea, controlarea, înregistrarea şi monitorizarea exigentă a fiecărui camion sau vagon intrat în România.