Criză de medicamente în farmacii. „De ce nu se fac plăți? Ca să nu crească deficitul”

O serie de medicamente, unele dintre acestea pentru afecțiuni foarte grave, lipsesc din farmacii. Se întâmplă la fiecare început de an, iar pacienții au relativ puține opțiuni la dispoziție. Farmaciștii vorbesc și de situații aproape disperate.

Criza de medicamente în farmacii apare la fiecare început de an FOTO: Pixabay

Începutul de an constituie una dintre cele mai grele perioade pentru farmacii și spitale, dar și pentru pacienții nevoiți să facă față lipsei anumitor medicamente. Dacă în restul anului se întâmplă ca un medicament sau altul să fie mai greu de găsit, la debutul anului financiar medicamentele care lipsesc sunt mai multe decât de obicei iar explicația ține, în cea mai mare parte, de resursele financiare.

Luiza Drăgoi, președinta Colegiului Farmaciștilor Olt, spune că provocarea este specifică fiecărui început de an. Este perioada când furnizorii de la care farmaciile se aprovizionează încheie la rândul lor noi contracte cu importatorii. Însă medicamente lipsesc constant din farmacii, de la pandemie încoace, explică Luiza Drăgoi.

Unul dintre medicamentele care în această perioadă nu se găsesc în farmaciile din Slatina, într-o anumită concentrație, este Xarelto 20 mg, un medicament care previne apariția cheagurilor de sânge. Un altul, cu acțiune similară, Eliquis 2,5 mg, lipsește de asemenea, iar astfel de situații îi pun și pe farmaciști și pe pacienți în fața unor situații pe care nu știu cum să le rezolve.

„Aceste două medicamente sunt surori, sunt anticoagulante, pentru cei care au stenturi. Nu prea au înlocuitori pe concentrațiile respective. Pacienții au varianta să meargă din nou la medic și să încerce să le combine concentrații, să găsească variante”, spune farmacistul. Pentru unul dintre medicamente există un medicament similar nou, dar care nu a fost încă inclus în lista de medicamente compensate. „Oamenii trebuie să plătească preț întreg, nu prea le convine”, spune Drăgoi.

Se găsește foarte greu și un antibiotic foarte cunoscut, Augmentin, dar la fel de greu sunt de găsit și medicamente cu un impact extraordinar, precum medicamentele oncologice.

Pacienții, atât cei diagnosticați cu Diabet, cât și cei care foloseau pentru slăbit medicamentul Ozempic, nu mai au acces la acesta încă de anul trecut. Ca urmare a retragerii Ozempic de pe piața din România, acum se găsește însă foarte greu un alt medicament, prescris de medicii diabetologi înainte de apariția Ozempic și la care s-a revenit, astfel crescând numărul solicitărilor. Tot greu se găsesc o serie de vitamine în varianta injectabilă, se întâmplă la fel cu Algocalmin fiole, dar și cu Memotal fiole (folosit în accidentele vasculare).

Farmaciile mici, care au de recuperat sume importante pentru rețetele compensate onorate anterior, sunt într-o situație grea. Trebuie să le plătească furnizorilor facturile în termen de 60-90 zile cel mult, în situații excepționale primind răgaz de 120 zile, iar de la CJAS își recuperează banii la perioade peste cele menționate. Dacă printre medicamentele eliberate sunt și produse foarte scumpe, situația se complică mult.

„Plățile (n. red. – pe care CJAS le face către farmacii) nu sunt chiar ceas, chiar dacă nu mai sunt extrem de întârziate. Dacă nu-ți plătește Casa și ai câteva flacoane de 5.000 euro unul, blochezi activitatea, pentru că n-ai cum să comanzi”, spune Luiza Drăgoi.

Sunt, pe de altă parte, situații în care în farmacie intră pacienți care au nevoie de medicamente aproape imposibil de găsit. Luiza Drăgoi dă exemplul unui pacient care timp de trei ani a fost tratat, pentru un anumit tip de cancer, cu un medicament pentru care era nevoit să suporte o coplată de 8.000 lei. După trei ani a ales un alt medicament, cu acțiune similară, mai ieftin, însă după câteva luni, la recontrol, medicul a constatat că rezultatele bune obținute anterior erau puse în pericol, așa că i-a recomandat să revină la medicamentul inițial. Acest medicament s-a dovedit însă extrem de greu de găsit.

„A trecut pe un medicament generic și la analize n-a mai fost ce trebuie. La medicamentul original coplată era de aproximativ 8.000 lei. Persoana era dispusă să plătească. La acest moment, deși medicamentul este înregistrat în România, nu se găsește absolut nicăieri, am scris pe toate grupurile, peste tot. În situații de acest gen îi îndrumăm să se adreseze Agenției Naționale a Medicamentului. Sunt spețe multe, mai ales pentru medicamentele pentru boli grave eu cred că ar trebui mai multă atenție. E foarte important, viața omului chiar stă în această medicație. Dacă totuși la un antibiotic sau un antihipertensiv găsești o variantă în generice, pentru medicamentele în cadrul bolilor rare situația e destul de delicată”, spune Luiza Drăgoi.

Finanțarea multianuală ar putea rezolva problema

Deși situația se repetă la fiecare început de an, soluțiile propuse pentru a scăpa de acest blocaj încă nu au fost implementate. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, spune că finanțarea multianuală în sănătate ar putea fi rezolvarea. „De ce? Pentru că la sfârșitul fiecărui an, în octombrie – noiembrie – decembrie, de obicei se face rectificare bugetară pentru a se acoperi cheltuielile care sunt necesare până la final de an. Dar nu întotdeauna sumele sunt suficiente și nu întotdeauna în lunile noiembrie și decembrie se fac plăți. De ce nu se fac plăți? Ca să nu crească deficitul. Apare situația nefericită când multe dintre farmacii trebuie să-și primească banii. Pentru medicamentele compensate au termen 60-90 zile. Farmaciile de lanț, mari, care au și distribuitori, își permit (n. red. – să aștepte). Nu mai aduc medicamente pe stoc, vând OTC-uri, pentru a supraviețui până primesc plățile aferente medicamentelor eliberate. Același fenomen este și în partea de spital, pentru că și aici apar sincope. De ce? Neavând filă de buget nu se fac achiziții, stocurile pe care le au se termină și până încep achizițiile pe ianuarie-februarie durează o lună-două”, spune Gănescu.

Un alt fenomen, care se manifestă în cazul medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, este creșterea bruscă a vânzărilor în perioadele sezonului rece, când populația se aprovizionează, uneori excesiv, cu antitusive, antitermice etc.. Scăzând stocurile, apare discontinuitatea. Se mai întâmplă și ca distribuitorii, neavând cantități suficiente pentru a asigura toate solicitările, se orientează către orașele mari, unde și consumul este mare.

„Contează foarte mult și de noi, să nu cumpărăm excesiv și să consumăm excesiv. Sunt perioade când lumea pleacă cu sacoșa, în noiembrie-decembrie, cu tot felul de siropuri și de antitermice și aspirine, să aibă acasă. E bine să ai un medicament în casă, nu zice nimeni că nu e bine, dar nu e bine să ai exces, pentru că mai e partea a doua, de obicei când expiră le aruncăm la coș”, atrage atenția președintele COPAC. Dincolo de faptul că eliminarea deșeurilor provenite din medicamente se face doar în spații special amenajate, fiind ilegală aruncarea acestora la gunoi, ar trebui să ne gândim în primul rând la semeni, pentru că cel mai nociv efect, spune Radu Gănescu, este următorul: „în momentul când noi cumpărăm mai mult, o să fie altcineva care are nevoie și nu găsește”.

„Ar trebui ca România să se dezvolte în producția de medicamente”

Se mai întâmplă să se manifeste criză în cazul medicamentelor prescrise foarte mult, având în vedere incidența bolilor tratate cu aceste medicamente.

„La medicamente trombotice am avut situații când a fost lipsă totală. De ce? Sunt anumite medicamente foarte căutate, cu foarte mulți pacienți, dar puțini producători. Fiecare producător când aduce în țară se uită la date statistice. Procesul de producție nu este foarte ușor, durează luni. Aduc un stoc, iar dacă crește cererea și sunt doar două produse pe piață, iar unul are probleme, n-o să poată face față. Și scade stocul și se duce o lipsă profundă pe zona respectivă”, explică Radu Gănescu. În special în perioada pandemică au apărut astfel de situații, când producătorii se aprovizionau dificil cu materie primă, astfel apărând întreruperi de producție și diminuări sau lichidări de stocuri.

Pe lângă bugetele multianuale care ar preveni sincopele de la început de an, ar mai fi și alte soluții de luat în calcul. „Ar trebui ca România să se dezvolte în producția de medicamente. Să-și creeze un număr de fabrici de medicamente care să creeze în primul rând pentru piața românească și care să ajute să se dezvolte niște stocuri la nivel național tocmai pentru astfel de cazuri”, spune Radu Gănescu.

Ce pot face pacienții

Pacienții care aleargă de la o farmacie la alta și nu reușesc să-și găsească medicamentele ar trebui să nu renunțe, spune președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

„Recomandarea este: dacă nu găsiți în farmaciile mici, vă duceți către farmaciile mari. Marile lanțuri au posibilitatea să verifice și vor vedea dacă în țară sau în oraș se găsește. Dacă îți permiți să aștepți. De asta e bine cumva să ai și alți pacienți colegi care să te poată ajuta în caz că se întâmplă astfel de lucruri”, spune Radu Gănescu.

Pacienții, e vorba de cei care suferă de afecțiuni cronice, și care folosesc aceleași medicamente pe perioade mari de timp, reușesc de asemenea să-și asigure medicamentele apelând la ajutorul altor pacienți, prin intermediul grupurilor de pe rețelele sociale. Când nici asta nu mai este de ajutor, sunt îndrumați să contacteze Agenția Națională a Medicamentului, la o adresă destinată special acestui scop, pentru a primi ajutor.