Un activist pentru drepturile animalelor demască uciderea a zeci de câini în adăposturile publice. Scuzele edililor VIDEO
0Un ONG dedicat salvării animalelor trage un semnal de alarmă în privința unor grave probleme ce vizează adăposturile publice din Vâlcea. Dar situație, din păcate, nu este singulară în țară, fiind determinată de legislația deficitară.
În județul Vâlcea există patru adăposturi publice pentru câini, aflate sub administrarea primăriilor pe raza cărora se află. Asociația Lupița a trimis tuturor câte o adresă în care a solicitat informații despre adopții, eutanasieri, banii investiți etc.
Trei dintre cele patru administrații publice au răspuns solicitării, iar cea de-a patra nu a comunicat nimic, chiar dacă a trecut termenul legal pentru a răspunde potrivit Legii 544, privind liberul acces la informațiile de interes public.
„Adevărul” a intrat în posesia unor imagini și documente (VEZI FOTO VIDEO) care arată cum este administrat banul public în privința protecției animalelor, dar și condițiile inumane în care trăiesc unii dintre câini, precum și predilecția spre eutanasiere în detrimentul adopțiilor pe care o manifestă uneori autoritățile, prevalându-se de hibele legislative.
De cealaltă parte, edilii se apără și pretind chiar că au făcut tot ce a ținut de ei pentru protecția acestor animale și respectarea legii.
Cum se dau singure de gol autoritățile
Constantin (Costi) Țitirigă, în vârstă de 20 de ani, din Râmnicu Vâlcea, un tânăr orfan provenit din sistemul de stat, despre care „Adevărul” a mai scris și în trecut, a fondat în vara lui 2023 Asociația Lupița Vâlcea din dorința de a salva și proteja cât mai multe animale, sperând ca într-o bună zi să poată avea și propriul adăpost pentru acestea.
Tânărul a devenit cunoscut ca activist încă din perioada în care se afla în orfelinat când a reușit să salveze sute de animale fără stăpân și să le găsească oameni interesați să le adopte sau adăposturi. De altfel și numele asociației este legat de prima cățelușă pe care el a adoptat-o.
Iubirea sa pentru animale l-a pus deseori în situații nedorite, dar până acum acuzele la adresa sa nu au putut fi dovedite. Așa se face că după ieșirea din sistemul de stat a căutat tot felul de soluții pentru a-și îndeplini visul.
Ca să înțeleagă mai bine fenomenul animalelor fără stăpân din cadrul adăposturilor publice a solicitat informații publice. Potrivit acestora, autoritățile din Horezu preferă să eutanasieze câini fără stăpân pe bandă rulantă, în loc să-i dea spre adopție, în timp ce la Drăgășani condițiile în care sunt ținute bietele animale sunt greu de imaginat.
Cheltuieli la jumătate, față de Râmnic, dar chiriași pe sfert
Din adăpostul public din Horezu, anul trecut, au fost eutanasiați 71 de câini, de peste cinci ori mai mulți decât în cel mai mare adăpost de animale din Vâlcea – cel de la Fețeni Râmnicu Vâlcea. Aici, în 2023, conform datelor oficiale, viața a 13 animale a fost curmată prin eutanasiere.
Interesante sunt și sumele cheltuite pentru adăposturile publice. La Horezu, spre exemplu, s-au cheltuit în 2023 peste 550.000 de lei, în contextul în care au fost capturați 165 de câini fără stăpân, iar 77 dați spre adopție.
În schimb, pentru adăpostul din Râmnicu Vâlcea s-au cheltuit peste 1,2 milioane de lei, în contextul în care pe aici au trecut peste 800 de animale într-un an, fiind dați spre adopție 466 de câini.
La un simplu calcul comparativ (VEZI FOTO), reiese că deși a avut de patru ori mai puține animale, adăpostul din Horezu a cheltuit la jumătate din fondurile alocate adăpostului din Râmnicu Vâlcea, fapt ce ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionați banii publici.
Iar acest lucru se întâmplă în contextul în care Adăpostul din „Capitala Ceramicii Populare Românești”, cum este denumit Horezu, este construit anul trecut, pe bani europeni – aproximativ 700.000 de lei, după spusele edilului.
Eutanasierea agresivă, în locul sterilizării gratuite și a adopțiilor
„M-am implicat foarte mult în ultima perioadă să salvez câini din adăposturile publice. După răspunsul primit de la Primăria Horezu, am solicitat o audiență la domnul primar Nicolae Sărdărescu, la care au participat cred că toți angajații, inclusiv medicul care răspunde de acel adăpost pentru animale. Primarul ne-a spus franc în față că dacă nu sunt adoptați în 14 zile câinii prinși sunt eutanasați. Lucru pe care îl spune și legea. Dar, i-am propus să colaborăm, în sensul de a sprijini adăpostul să facă adopții în detrimentul eutanasierilor. Din păcate, propunerea noastră nu a avut efectul scontat”, a menționat pentru „Adevărul” Costi Țitirigă.
De altfel, nu este pentru prima dată când oferta unui ONG este respinsă. Adăpostul pentru câini decretat în 2005 de către Guinness World Records ca fiind cel mai mare din lume – AULIM Smeura din Argeș – a propus sterilizarea gratuită a tuturor câinilor.
Activiștii au fost de acord să vină la Horezu cu două ambulanțe, pentru a se ocupa de sterilizare, cerând în schimb să li se asigure mâncarea și cazarea. Propunere care a fost refuzată, din motive pe care nu le-am putut afla încă, pentru că în ciuda încercărilor de a intra în contact cu primarul Nicolae Sărdărescu, acesta nu a răspuns marți, 5 martie, apelurilor repetate ale reporterului „Adevărul”.
Imagini de coșmar
În schimb, a răspuns edilul din Drăgășani, Cristian Nedelcu, acolo unde au fost semnalate condițiile precare în care sunt ținute zeci de animale, deși nu s-a răspuns nici până acum la solicitarea Asociației Lupița.
În Adăpostul public Drăgășani canalizarea este înfundată de un an și jumătate, iar din imaginile de la fața locului se observă grilajul de la cuști rupt și ruginit, motiv pentru care deseori câinii riscă să moară sufocați, precum și țarcurile murdare.
S-au înregistrat nenumărate cazuri de animale care suferă de afecțiuni grave și mor. Deținem și dovezi în acest sens, dar din cauza impactului emoțional puternic am decis să nu le dăm publicității. Dar există suficiente imagini care demonstrează starea precară a adăpostului și a animalelor de aici.
Cu toate acestea, la solicitarea „Adevărul” de a oferi un punct de vedere cu privire la ce se întâmplă în adăpostul public, edilul din Drăgășani a lăsat să se înțeleagă că ar fi de fapt o victimă politică.
„Urmează campania electorală... mai trebuie făcute niște lucruri...”
„Ce să vă spun... urmează campania electorală... În buget am prins bani, am făcut investiții în fiecare an... Eu vă invit să-l vizitați”, a replicat primarul Cristian Nedelcu, în ciuda imaginilor care demonstrează contrariul.
„Sunt asociații care vin... eu ce să vă spun? Da, au fost și pe aici pe la mine... mai trebuie făcute niște lucruri, sunt prinse în buget, le facem anul acesta...”, a mai menționat edilul.
În ceea ce privește condiționarea accesului activiștilor pentru protecția animalelor în adăpost prin efectuarea unui vaccin antirabic, primarul din Drăgășani a mai spus: „Nu știu... de ce să vorbesc... intrăm în niște detalii... acolo am personal care se ocupă de treaba asta, nu știu, de ce să vă spun da sau nu...”.
Autoritățile se folosesc de legislația deficitară
De-a lungul timpului, Costi Țitirgă a avut probleme și cu celelalte adăposturi publice din județ – Băbeni și Fețeni-Râmnicu Vâlcea – ori de câte ori le-a semnalat derapajele. Intervențiile sale s-au soldat și cu interzicerea accesului în cadrul acestora, pentru a nu mai face cunoscute problemele. În timp însă, reprezentanții acestora au înțeles că tânărul militează doar pentru protejarea animalelor și neînțelegerile s-au rezolvat.
Prin urmare, activistul se așteaptă să se lovească și de această dată de o opoziție similară din partea administrațiilor din Horezu și Drăgășani.
Dacă în cazul celei din urmă a reușit să se implice activ de câțiva ani, reușind să ajute la adoptarea a 37 de câini, împreună cu voluntarii care duc deseori hrană animalelor, în privința adăpostului din Horezu a ales să inițieze o petiție în speranța că procedura eutanasierii va fi folosită ca o excepție, în ultimă instanță, și nicidecum ca o regulă: „Vrem să salvăm acești câini de la moarte, haideți să ne mobilizăm, să cerem stoparea eutanasierilor în acest adăpost, vă rugăm trimiteți mail către primar”.
În 2018, a existat un demers similar pentru Adăpostul public de la Fețeni - Râmnicu Vâlcea, prin care 30.000 de oameni au solicitat stoparea eutanasierilor în masă.
Situația câinilor fără adăpost din România s-a agravat considerabil în ultimii ani. Ultima modificare majoră a OUG 155/2001, ordonanță care prevede gestionarea acestor animale a avut loc în urmă cu un deceniu. Specialiștii recunosc că eutanasierea agresivă este ineficientă în raport cu numărul din ce în ce mai mare de câini nesterilizați care se înmulțesc incontrolabil și susțin că România are nevoie de o legislație mai bună pentru protecția animalelor.
În 2022 a fost depus un proiect în Senat pentru câinii fără stăpân care nu sunt adoptați în 14 zile după ce ajung în adăposturi să nu mai fi eutanasiați. Cu toate acestea, la finele anului trecut a fost promulgată o lege (368/2023) în completarea OUG, care în loc să rezolve problemele le acutizează și mai mult, după cum a subliniat Coaliția pentru Protecția Animalelor într-un răspuns pentru „Adevărul” pe această temă. În sensul că ordonanța va afecta inclusiv inițiativa ONU pentru protejarea copiilor de violență împotriva animalelor, prin crearea și mai multor adăposturi, în loc să se rezolve problema înmulțirii fără control a câinilor maidanezi.
Se încarcă comentariile...
