Cupola-vitraliu „Facerea lumii“ de la Vâlcea, cea mai mare din lume. Opera arhitecturală unicat este fascinantă FOTO
0Puțini cunosc faptul că Râmnicu Vâlcea se mândrește cu un vitraliu armat cu plumb, protejat cu geamuri duplex, sub formă de cupolă, cum altul nu-i. Toți cei care l-au văzut au rămas fascinați.
Ingenioasa și superba lucrare completează acoperișul Bibliotecii Județene „Antim Ivireanul” (BJAI) Vâlcea. După cutremurele din acest an, din zona Gorjului, conducerea instituției de cultură a atras atenția asupra vitraliului, menționând că ar fi apărut fisuri în cupolă, motiv pentru care se caută un expert care să certifice dacă este cazul să se ia măsuri și care ar fi acestea.
„Adevărul” i-a contactat atât pe directorul bibliotecii, cât și pe autorul lucrării, pentru a afla dacă lucrarea arhitecturală, realizată în urmă cu aproximativ două decenii când a fost făcut și actualul sediu, reprezintă vreun risc. Ambele surse ne-au asigurat că în ciuda semnalului de alarmă tras, mai mult sau mai puțin justificat, cupola vitraliu unicat nu este în pericol și nu reprezintă la rândul său un pericol pentru angajații instituției sau pentru vizitatorii bibliotecii.
În plus, în exclusivitate pentru „Adevărul”, artistul plastic Gheorghe Dican, care este atât președinte al filialei vâlcene a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), cât și vicepreședinte la nivel național, a menționat și despre modul ingenios în care a fost realizată această construcție monumentală remarcată în plină pandemie de Academia Recordurilor Mondiale care a desemnat-o drept „cel mai mare vitraliu sub formă de cupolă din lume”.
Din acest motiv a devenit nu doar unul dintre simbolurile orașului, ci și unul dintre punctele principale de atracție, extrem de căutat de toți turiștii care trec prin Vâlcea, români și străini deopotrivă.
Uriașa cupolă prin care razele soarelui inundă interiorul clădirii
Deși sediul bibliotecii din Râmnicu Vâlcea seamănă ca două picături de apă, la prima vedere, cu cel din Pitești – Argeș, al cărui proiect l-a și folosit de altfel, ceea ce le diferențiază este chiar Cupola „Facerea lumii“. Prin urmare, cele două biblioteci sunt identice, dar în același timp diferite.
Dar, ca să poată fi realizată această lucrare, având în vedere dimensiunile sale remarcabile - se desfășoară pe nu mai puțin de 150 mp, fiind formată din 168 de module de sticlă colorată -, autorul lucrării ne-a mărturisit că a fost nevoit să recurgă la o serie de inovații, să îmbine vechea tehnică a vitraliului cu cea nouă a termopanului și să-i convingă pe arhitecți, proiectanți, constructori etc. să modifice proiectul și să folosească elemente originale despre care până atunci nu auziseră.
Cupola se află la o înălțime de 30 de metri deasupra solului, lăsând lumina să inunde interiorul clădirii. Este formată din 12 ovale care cuprind compoziții armonios colorate care includ toate tipurile de scriere cunoscute în lume, precum cel cu hieroglife, tartaria, demotic, cuneiform, chirilic, fenician etc., dar şi principalele manifestări ale Creației Divine - apă, aer, foc şi pământ. Întreaga lucrare are ascunse mult mai multe semnificații.
În ciuda fisurilor semnalate, „nici geamul de protecție și nici vitraliul nu riscă să cadă”
În ceea ce privește modul ingenios în care a fost realizată lucrarea, creatorul ei, artistul vâlcean Gheorghe Dican a dezvăluit pentru „Adevărul”: „Grosimea sticlei folosită la vitraliu este între 3 și 4 mm. Structura este creată sub forma unui sandwich, vitraliul fiind între două plăci de protecție, ca la termopan. Geamurile de interior și exterior sunt duplex. Geamurile duplex fiecare au câte 3 mm și folie în mijloc (altfel spus sunt patru geamuri în structura de protecție – n.red.)”.
Din acest motiv, mai spune autorul cupolei, creația nu poate fi în pericol și nici reprezenta un pericol: „Dacă vreun geam de protecție are vreo problemă, cel mult se crapă sau hai să zicem că s-ar putea fărâmița, dar pentru că are folie de protecție, nu va cădea. Pot exista crăpături și în vitraliu fiind vorba despre o combinație între geam industrial și glajă - geam făcut manual - cu grosimi diferite. Iar eliminarea tensiunilor în cuptorul de revenire se face diferit de la o grosime la alta. Dar nici acesta nu poate să cadă, fiind susținut de plumb”.
„Structura sa e atât de bine armată, de croșetată, că e imposibil de demontat”
De altfel, nu este pentru prima dată când autorul afirmă că această creație este una dintre cele mai sigure lucrări. „Decât să demontezi un vitraliu, mai bine te spânzuri, atât de dificil este, structura sa fiind atât de bine armată, de croșetată...”, a explicat, printre altele, creatorul lucrării referindu-se la eventualele fisuri apărute în vitraliu.
Gheorghe Dican a mai dezvăluit pentru „Adevărul” și cât de mult s-a zbătut pentru a convinge să se realizeze această cupolă - vitraliu: „A fost nevoie de muncă de lămurire cu arhitecții, ca să facă vitraliul în forma pe care noi o vedem astăzi, fiindcă nu înțelegeau ce anume doresc. Nu erau la curent cu tehnologiile noi pe care le propuneam eu. Practic, am fost nevoit să schimb proiectul. La vremea respectivă, proiectul bibliotecii din Pitești a fost preluat și pentru Râmnicu Vâlcea sub motivația că nu există fonduri pentru un alt proiect. Dar mi-am dorit să fie un pic diferit. Și în colaborare cu constructorul am decis să-l facem mai... monumental”.
Împreună cu inginerul de rezistență, s-a ajuns la concluzia că ideea lui Gheorghe Dican poate fi pusă în practică, se poate crea o structură care să suporte greutatea unui vitraliu sub formă de cupolă.
„Mai bine decât ceea ce este nu cred că se poate!”
În ceea ce privește unele problemele pe care le-au remarcat reprezentanții bibliotecii cu privire la această lucrare, artistul crede că mai degrabă zgomotul pe care l-au reclamat aceștia poate veni de la geamurile care se află sub cupolă, nicidecum de la vitraliu.
„Vara se dilată geamurile de pe margine, de sub lucrarea propriu-zisă. Procesul produce un zgomot care cred că reprezintă adevăratul motiv care i-a pus pe gânduri pe reprezentanții bibliotecii. Se dilată precum șinele de cale ferată. Ar fi interesant să vorbiți și cu constructorul să aflați și din alt unghi de abordare modul ingenios în care s-a realizat... S-a pus, spre exemplu, un fel de cauciuc deasupra care din cauza trecerii timpului s-a cimentat în contact cu praful. De aceea nici nu plouă înăuntru! N-a plouat niciodată!”, a mai menționat Gheorghe Dican.
Artistul subliniază că nu mai este proprietarul acestei magnifice lucrări de artă și arhitectură, arătându-se totodată și deranjat de declarațiile lăsate „în coadă de pește” referitor la starea vitraliului: „Ceea ce trebuie reținut în final este că dacă se sparge vitraliul în interior, oricum nu există nici un pericol! Dacă cineva vrea să securizeze și mai mult această lucrare, personal nu ar avea ce să mă deranjeze, deși, sincer, mai bine decât ceea ce este nu cred că se poate!”
Remarcată de străini, nepromovată de autorități
Deși cupola din Vâlcea a fost remarcată de Academia Recordurilor - World Record Academy - autoritățile locale ori naționale nu prea s-au grăbit să-i recunoască valoarea. Nu în mod oficial, deși se laudă cu ea ori de câte ori au ocazia.
Biblioteca, spre exemplu, a inclus-o în logo-ul instituției, Primăria Râmnicu Vâlcea o menționează pentru a convinge românii să o susțină în lupta pentru titlul de „oraș care inspiră” la „Destinația Anului 2023”, pentru care concurează cu veterane mult mai mari și renumite precum: Oradea, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța.
Mai mult, cupola unicat de la Vâlcea a fost inclusă în traseele turistice prin țara noastră ale francezilor, printr-un album de promovare a celor mai interesante obiective de vizitat de pe tărâmurile mioritice, dar nu apare în cele ale României.
Nici până astăzi, Consiliul Județean Vâlcea - instituție în subordinea căreia funcționează biblioteca județeană și care asigură partea financiară pentru funcționarea ei - nu s-a grăbit să intre în posesia certificării de „cel mai mare vitraliu sub formă de cupolă”, care i-ar permite să apară inclusiv în Cartea Recordurilor (Guinness Book)și astfel lucrarea să fie promovată și recunoscută la nivel internațional, sub pretextul costurilor pe care le-ar implica acest lucru.
Chiar și directorul bibliotecii, Remus Grigorescu, menționa cu ocazia discuțiilor legate de fisurile din cupolă că în ultima vreme a devenit un soi de totem pentru cuplurile noi care o includ tot mai des în albumul lor de nuntă, dar și că este una dintre „cupolele valoroase ale lumii”
Toți cei care au văzut-o însă în realitate au admirat-o fascinați și până la urmă reprezintă de fapt, alături de menționările din presă, singura formă reală de promovare care se face acestei lucrări, în lipsa uneia oficiale, asumate.
Au existat voci care au menționat că n-ar fi cea mai mare cupolă-vitraliu, dar autorul ei ne-a explicat într-un alt interviu exclusiv ce anume o face atât de specială prin tehnica folosită. „Niciodată, de când a fost descoperită tehnica vitraliului, n-a putut fi folosit într-o astfel de situație”, a spus Gheorghe Dican referindu-se la faptul că prin comparație cu vitraliile marilor catedrale ale lumii, cea de la Vâlcea nu are deasupra un luminator pe care să se scurgă apa.
Între timp, deși apare în Top 10 Recorduri Mondiale ale anului 2020, pagina care oferea mai multe detalii despre Cupola „Facerea lumii” de la Râmnicu Vâlcea a devenit inactivă.
În același top apare și „cea mai vârstnică angajată a sistemului de învățământ din România” - Tanti Sofia.
Se încarcă comentariile...
