Totul despre conceptul de „apel incident“. Cine poate beneficia în instanţă de această cale de atac pentru obţinerea unei soluţii favorabile

Foto arhivă

Potrivit prevederilor din noul Cod de Procedură Civilă, intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanţe.

Acelaşi act normativ spune că dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident rămânâe fără efect.

Apelul incident rezolvă o problemă de natură procedurală

Prevederile care reglementează apelul incident se regăsesc la art. 472 din Noul Cod de procedură civilă intrat în vigoare în februarie 2013, dar nici la acel moment însă nu era vorba tocmai de o noutate legislativă, textul preexistând şi în vechiul cod de procedură civilă la art. 293, unde a fost introdus în legislaţie pentru prima dată prin OUG 138/2000.

„Instituţia apelului incident este chemată să rezolve o problemă de natură procedurală în care se află partea intimată, parte care nu a avut posibilitatea să exercite în termen calea de atac a apelului principal deoarece soluţia finală pronunţată în primă instanţă i-a fost favorabilă. În acest sens, interesul părţii intimate de a exercita apel (incident) ia naştere abia din momentul în care ia cunoştinţă de apelul şi limitele apelului principal, existând astfel posibilitatea să declare apel incident prin care să obţină schimbarea soluţiei primei instanţe, în mod evident, tot într-o soluţie favorabilă. Însă sub nicio formă apelul incident nu poate depăşi limitele devolutive stabilite prin apelul principal sau, cu alte cuvinte, motivele apelului incident trebuie să se circumscrie limitelor de devoluţiune stabilite prin apelul principal, neputându-se schimba ceea ce nu a fost criticat întrucât a intrat în putere de lucru judecat”, se arată în considerentele unei decizii a Tribunalului Vrancea,  publicată pe portal.just.ro şi citată de Legal Land. 

Nu este un mijloc de răzbunare pe apelantul principal

Potrivit aceleiaşi soluţii, apelul incident nu apare ca expresia unei manifestări de voinţă a intimatului de a se răzbuna pe apelantul principal ori de a reveni asupra achiesării la hotărârea primei instanţe, achiesare ce rezultă din neexercitarea căii de atac a apelului în termenul legal.

„Apelul incident nu este o cale prin care titularul acestuia revine asupra achiesării la hotărârea primei instanţe (achiesare ce rezultă din neformularea unui propriu apel principal în termen legal) şi nici un mijloc de răzbunare pe apelantul principal. În acelaşi timp, admiterea apelului incident nu poate conduce la o soluţie care să afecteze limitele impuse de apelul principal, cu alte cuvinte, nu poate giira o soluţie de schimbare a soluţiei în partea care nu a fost atacată prin apelul principal”, se mai arată în decizia citată.