Ce lucruri speciale pot fi văzute în locul ce păstrează vie dragostea dintre Eminescu şi Veronica Micle FOTO
0Prin Neamţ, dincolo de atracţii renumite, Ceahlăul, mănăstiri seculare, Cheile Bicazului, Cetatea Neamţ, lacul de acumulare de la Bicaz sau Rezervaţia de zimbri, sunt şi altele care merită văzute.
Este vorba despre aşezăminte pentru „suflet“, unele unicat în România, între ele fiind Muzeul Vivant de la Agapia, Muzeul Nicolae Popa de la Târpeşti, Muzeul Mihail Sadoveanu şi Mitropolit Visarion Puiu de lângă Mănăstirea Vovidenia, Casa Memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia sau Muzeul Veronica Micle de la Târgu Neamţ.
Acesta din urmă este singurul din ţară dedicat muzei lui Mihai Eminescu (pe 22 aprilie 2024 s-au împlinit 174 de ani de la naşterea poetei), fiind deschis în 1984. Casa a fost construită de către Mănăstirea Neamţ în 1834 şi a fost cumpărată în 1850 de Ana Câmpeanu, mama Veronicăi, care s-a stabilit la Târgu Neamţ împreună cu cei doi copii, după moartea soţului.
În descrierea muzeului este citat şi actul de vânzare-cumpărare: „Declarăm că am vândut D-nei Ana Câmpeanu româncă din Năsăud (...). Casa (...) având cerdac şi compusă din patru odăi, nouă ferestre, şase uşi şi trei sobe cu horn, pe jos podeală, având în ogradă fântână, beciu, grajdi şi şură cu loc cu pomi împrejmuit după întinderea şi stăpânirea actuală. Toate aceste vândute cu preţul de (100) una sută galbeni“.
Noua proprietară a stat aici până în 1853, când a plecat la Iaşi, dar casa rămâne în proprietatea familiei, iar după ce Veronica s-a căsătorit cu profesorul Ştefan Micle, în 1864, imobilul îi este dăruit ca zestre, revenind des. În ultima perioadă a vieţii, poeta s-a refugiat la Mănăstirea Văratec, fapt ce a determinat-o să doneze locuinţa, în anul 1886, maicilor de la acest aşezământ.
După câţiva ani, Mănăstirea Văratec a vândut casa unui localnic, Ion Grădinaru. Aveau să treacă mulţi ani până ce, în 1939, Nicolae Iorga, preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice, a făcut demersuri pentru recunoaşterea ca monument istoric al imobilului. Altă iniţiativă a fost în 1948 şi a aparţinut preotului Constantin Matasă, întemeietorul Muzeului de Arheologie din Piatra Neamţ.
S-a implicat şi profesorul Dumitru Constantinescu, iar ideea capătă contur după 1982, când imobilul este preluat de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ. Ultima reorganizare a expoziţiei a fost în 2010, cu prilejul împlinirii a 160 de la naşterea poetei. Casa a fost renovată, iar cele expuse permit publicului vizitator să descopere atmosfera epocii în care a trăit şi a scris Veronica Micle.
Expoziția și o fotografie originală a lui Eminescu
În prima cameră a muzeului sunt mai multe vitrine, obiecte personale şi panouri care prezintă biografia poetei, prietenia dintre ea şi Mihai Eminescu, mărturii contemporane referitoare la personalitatea ei, dar şi opinii privitoare la creaţia sa literară. Sunt expuse fotocopii după manuscrise, corespondenţă, documente şi cărţi, care evidenţiază personalitatea şi talentul muzei eminesciene.
„A treia sală a expoziţiei se identifică de fapt cu spaţiul de lucru al Veronicăi Micle, iar piesa de rezistenţă este chiar biroul la care poeta a scris o parte din poeziile sale şi scrisorile către Eminescu. În această încăpere pot fi admirate şi alte obiecte de valoare: un frumos suport de argint pentru cărţi, o călimară deosebită, oglinda mare de cristal, piese de mobilier“, se arată în descrierea muzeului.
Mai pot fi văzute obiecte personale, cufărul de călătorie, un scrin, prima ediţie a singurului volum de poezii publicat de poetă şi o copie din ipsos a măştii mortuare a lui Eminescu. În august 2023, avocatul Vera Poroşnicu a donat muzeului un bun de interes naţional - penultima fotografie din totalul de doar trei care i-a fost făcută Poetului naţional în timpul scurtei sale vieţi.
„În cadrul intim al casei în care muza eminesciană şi-a trăit primii doi ani din viaţă, doamna avocat a semnat contractul de donaţie a fotografiei care ni-l dezvăluie pe «Omul deplin al culturii române» la vârsta maturităţii, în costumul său alb, de vară şi vizibil marcat de suferinţele bolii care şi-au pus amprenta asupra stării sale de sănătate în ultimii săi ani din viaţă“, se preciza într-un comunicat al Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
Mărturia vizuală cu chipul lui Eminescu datează din 1884, când avea 34 de ani şi a fost realizată de fotograful Nestor Heck, la Iaşi. Se spune că poetul a fost păcălit în momentul fotografierii, nişte prieteni junimişti convingându-l cu greu să intre în atelier, cu promisiunea că vor face un instantaneu de grup. Doar că, în momentul declanşării aparatului, prietenii s-au retras, lăsându-l singur în cadru.
După moartea lui Mihai Eminescu, distrusă de durere şi căzută într-o gravă stare de depresie, Veronica Micle s-a refugiat la Mănăstirea Văratec, loc în care, cu ani în urmă, îşi petrecea verile.
Aici şi-a premeditat sinuciderea cu arsenic, substanţă pe care a obţinut-o de la un medic de la Băile Bălţăteşti. A decedat la 39 de ani, pe 4 august 1889. Lucrările ei au fost apreciate de criticii literari pentru sensibilitatea şi profunzimea emoţională.
Se încarcă comentariile...
