Fostul custode din Ulpia Traiana Sarmizegetuza îşi află sentinţa în dosarul traficului de monede antice

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tribunalul Hunedoara este aşteptat vineri să se pronunţe în dosarul în care hunedorenii Florin Delinescu, fost custode al muzeului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, şi Ioan Varga, au fost acuzaţi de trafic de obiecte antice de patrimoniu şi spălare de bani.

Ultima strigare în procesul fostului custode al muzeului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Florin Delinescu, anchetat într-un dosar legat de traficul de obiecte de patrimoniu şi spălare de bani. Florin Delinescu, Ioan Varga, Viorel Hârşan şi Gheorghe Gătăianţu, inculpaţi în dosarul penal, vor afla soluţia vineri, 12 iunie, la Tribunalul Hunedoara. La ultimele patru termene, magistraţii au amânat pronunţarea în procesul judecat din 2013 la tribunal.

Cei patru sunt acuzaţi că între anii 2010 şi 2013 au aderat la o asociaţie infracţională având ca scop comiterea de infracţiuni la regimul de protecţie al Patrimoniului Cultural Naţional, în urma cărora au valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe loturi monetare aparţinând unor tezaure de monede Lysimach şi denari romani.

Monede scoase fictiv la licitaţii

„În perioada martie – mai 2013 inculpaţii au tranzacţionat ilegal 5 monede din aur de tip Lysimach cu suma de 3.550 de euro şi 22 de monede de tip denari romani cu suma de 1.000 euro prin încălcarea regimului de ocrotire a acestor bunuri, utilizând o schemă de spălare a artefactelor în vederea ascunderii originii infracţionale ale acestora.

Cu ocazia percheziţiei din 10 mai 2013 organele de poliţie judiciară au ridicat de la domiciliul uneia dintre persoanele cercetate în cauză un lot de 3 monede de aur tip Lysimach, un inel medieval şi 77 de monede antice din argint. Piesele recuperate şi fac parte  din tezaurele sustrase de la Sarmizegetusa Regia, parţial recuperate”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Bunurile arheologice urmau să ajungă pe piaţa neagră. Pentru a le „spăla” provenienţa, inculpaţii pentru trafic de piese de patrimoniu le scoteau la licitaţii în afara ţării, dar demersurile lor erau fictive, pentru că, de fapt, tot ei sau apropiaţii lor erau cei care le achiziţionau.


Vă recomandăm şi:

Judecătorul Valentin Popescu, celebru după ce a pretins drept şpagă, o partidă de sex a fost eliberat din funcţie

Magistratul hunedorean a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea infracţiunilor de încheiere de tranzacţii financiare utilizând informaţii obţinute în virtutea funcţiei deţinute, trafic de influenţă, luare de mită, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Zece mărturii istorice despre strămoşii noştri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numiţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci“

Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite