Descoperire uimitoare la Sarmizegetusa. Incintă uriașă, cu rol vital, găsită sub pământ, în capitala dacilor VIDEO
0Arheologii implicați în lucrările de restaurare a fortificației din Sarmizegetusa Regia au făcut o descoperire uimitoare. Vestigiile arată cât de ingenioși erau anticii.
Din toamna anului 2022, un șantier arheologic și de restaurare a fost deschis în Sarmizegetusa Regia (Hunedoara). Investiția finanțată prin Granturile SEE 2014-2021 vizează reabilitarea fortăreței antice a capitalei dacilor, ale cărei ziduri se întind pe circa un kilometru.
Conductă antică de mari dimensiuni
Lucrările sunt completate de cercetări arheologice, care au dus la descoperiri uimitoare. Astfel, au fost dezvelite rămășițele bine păstrate ale unei conducte uriașe de teracotă.
„Pe parcursul cercetărilor arheologice desfășurate în cadrul proiectului Capitala Daciei – Muzeu Viu al Patrimoniului Cultural European. Conservarea, Restaurarea și Punerea în Valoare a Cetății Sarmizegetusa în situl de la Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia (jud. Hunedoara), arheologii au scos la iveală o conductă de teracotă de mari dimensiuni. Aceasta a fost identificată într-o suprafață amplasată în apropierea porții de est a fortificației, fiind documentată pe opt metri lungime”, a informat colectivul de cercetare, pe pagina Facultatea de Istorie si Filosofie UBB.
Conducte de teracotă au mai fost descoperite în trecut atât la Sarmizegetusa Regia (video), cât și în alte zone din Munții Orăștiei.
„Conducta în discuție se distinge prin dimensiunile sale, fiecare tub având aproximativ un metru în lungime și 0,5 metri în diametru. Arheologii intenționează să obțină, pe măsură ce avansează cercetările prilejuite de proiect, mai multe date despre rolul conductei”, a informat colectivul de cercetare de la Facultatea de Istorie și Filosofie UBB, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Cetățile dacice, dotate cu sisteme de apă
În ultimele decenii, cercetările arheologice realizate în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au dus la descoperirea mai multor sisteme antice ingenioase de captare şi alimentare cu apă.
În cetatea dacică Blidaru (video), vizitatorii pot vedea una dintre celei mai bine conservate cisterne de apă, din vremea dacilor. Construcţia de formă paralelipipedică a fost descoperită în 1953 în vecinătatea zidurilor fortăreţei.
Conducte de teracotă care se întindeau pe zeci de metri au fost descoperite pe terasele de lângă cetatea dacică Blidaru. Sistemul care asigura rezervele de apă ale aşezării antice a fost realizat în stil elenistic, potrivit unor arheologi, iar meşterii care au participat la construirea lor au lăsat pe unele ziduri simboluri greceşti. Cel mai probabil, în vremea dacilor, exista şi un sistem de filtrare şi împrospătare a apei folosită la cetatea dacică Blidaru.
Un astfel de sistem a fost descoperit în Sarmizegetusa Regia, în Hunedoara, la începutul anilor ´50. Arheologii au scos la iveală pe una din terasele capitalei dacilor, instalaţia unei captări şi filtrări a apei de izvor. La Sarmizegetusa Regia, arheologii descoperit şi rămăşiţele unui canal subteran pentru scurgerea apei, construit din jgheaburi mari şi blocuri de piatră.
Două cisterne de apă au fost descoperite în cetatea Costeşti, alături de alte gropi săpate în stânca platoului, pentru strângerea apei de ploaie. Şi cetatea dacică Piatra Roşie era dotată cu instalaţii de captare a apei, de la izvoarele din zonă şi pluviale. Pe lângă cisternele antice, numeroase vase mari de lut erau folosite de daci la păstrarea apei.
Cetatea dacică Fețele Albe (video) cuprindea zeci de locuinţe şi cel puţin două temple, dar şi un sistem de captare a apei prin conducte, ale căror vestigii pot fi văzute şi în prezent.
Rămăşiţele conductelor, fântânilor şi ale rezervoarele din cetăţile dacice arată grija pe care localnicii o acordau igienei, dar şi cunoştinţele tehnice de care dispuneau la acea vreme. Apa folosită în aşezările din munţii Orăştiei era curăţată de impurităţi şi păstrată în rezervoare ale căror rămăşiţe s-au păstrat până în prezent.
În unele cetăţi antice, apa purificată era apoi lăsată să curgă printre templele antice sau folosită în fântâni publice.
„În Munţii Orăştiei, în interiorul fiecărei cetăţi mai mari sau în imediata ei apropiere, găsim câte o cisternă pentru apă, de dimensiuni variabile, construită din bârne de lemn ori din piatră. Apa captată de la izvoarele bogate ale regiunii era condusă prin ţevi de teracotă în interiorul cetăţilor sau pe terasele cu locuinţe”, informa istoricul Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în Dacia” (Editura Dacica, 2007).
Aproape toate cetăţile dacice aveau rezervoare de apă potabilă, fie săpate în stâncă, fie clădite din lemn sau din blocuri de piatră.
„Aşezarea acestor conducte de apă nu răspundea numai cerinţelor igienei publice şi urbanisticii, ci şi unei nevoi strategice. Pentru toate cetăţile dacice apa era marea problemă în caz de asediu şi tocmai de aceea dacii s-au străduit să şi-o asigure din belşug”, informa omul de ştiinţă Hadrian Daicoviciu în volumul „Dacii” (1965).
Cucerirea Sarmizegetusei Regia a fost posibilă, potrivit unor istorici, după ce romanii au distrus conducta care alimenta cu apă aşezarea.
Se încarcă comentariile...
